Pr. Damian-Gheorghe Pătraşcu: Creştinism şi filozofie în sec. I-III
05.06.2009, Roman (Catholica) - Editura „Serafica” anunţă apariţia cărţii „Creştinism şi filozofie în sec. I-III”, scrisă de pr. lect. univ. dr. Damian-Gheorghe Pătraşcu, OFMConv., profesor de teologie şi ştiinţe patristice la Institutul Teologic Franciscan din Roman, jud. Neamţ. Tipărită în format 14×20 cm, cartea conţine 505 pagini şi poate fi procurată de la toate librăriile catolice din ţară la preţul de 35 lei, aflăm de pe ofmconv.ro.
„Două lumi: filozofia greacă şi creştinismul; două dimensiuni: cerul şi pământul, finitul şi infinitul; două puncte de plecare: credinţa şi raţiunea; două personaje: creştinul şi filozoful, un singur Adevăr: Dumnezeu revelat în persoana lui Isus Cristos”. Cu aceste cuvinte pr. dr. Damian-Gheorghe Pătraşcu îşi începe cartea sa, afirmând că în cadrul acestor binoame se concentrează întreg studiul său asupra relaţiei dintre creştinism şi filozofie din primele trei veacuri creştine. Şcolile filozofice din această perioadă se află într-o profundă schimbare: Atena nu mai este singurul centru unde se concentrează marile curente filozofice. Datorită schimbărilor ce au loc în Bazinul Mediteranean, Roma şi Alexandria devin centre la fel de importante ca Atena. Găsim în acelaşi timp şcoli filozofice în toate marile oraşe ale Imperiului Roman. Scrierile neotestamentare se vor confrunta tot mai des cu speculaţiile filozofice formând o nouă cultură greco-romană, care se va evidenţia din ce în ce mai mult prin scrierile Sfinţilor Părinţi din primele trei veacuri creştine.
Cartea conţine trei capitole. În primul capitol autorul prezintă tendinţele filozofice din secolele I-III dC, pentru ca în capitolul al II-lea să fie analizată confluenţa creştinismului cu filozofia printr-un procedeu tip de atracţie şi respingere. În capitolul al III-lea autorul vorbeşte despre viziunile complementare ale celor două lumi existente în acea vreme, în Răsărit şi Apus. În această confluenţă creştinismul asumă categoriile filozofice pentru a exprima o noutate spirituală şi metafizică ce depăşeşte cu mult orizonturile lumii antice. Tocmai aici se intersectează noutatea înfăptuită de creştinism: a acceptat în întregime raţiunea deschisă către absolut şi în ea a altoit bogăţia care provenea din Revelaţie. Întâlnirea dintre filozofie şi creştinism nu a avut loc doar la nivel cultural ci ea s-a contopit în intimitatea sufletelor concretizată prin întâlnirea dintre creatură şi Creatorul său.
Imagini
