Tony Blair: Societatea trebuie să facă loc credinţei

01.09.2009, Rimini (Catholica) - Fostul prim-ministru al Marii Britanii, Tony Blair, consideră că „pentru a fi armonioasă, o societate trebuie să facă loc credinţei”. Adresându-se la aproximativ 15.000 de persoane în ziua de joi, 27 august 2009, la Întâlnirea pentru Prietenie între Popoare, organizată de Mişcarea eclesială Comunione e Liberazione în oraşul Rimini din Italia, Blair a dezvăluit aspecte ale convertirii sale la catolicism. De fapt, a declarat el, atunci când „mă pregăteam să intru în Biserica Catolică, aveam sentimentul că mă întorc acasă”. Convertirea lui, a adăugat el, a fost uşurată de soţia lui; mai mult, a înţeles că Biserica Catolică este casa sa nu „doar datorită doctrinei şi magisteriului ei, ci datorită naturii ei universale”.

În cadrul discursului său, a citat de mai multe ori din recenta Enciclică a Papei Benedict al XVI-lea, „Caritas in Veritate”, şi a spus că a meritat „citirea şi recitirea ei; este un contra-atac la adresa relativismului”. El a evidenţiat de asemenea mesajul enciclicei, care susţine că fără Dumnezeu omul nu ar şti încotro să meargă, considerându-l de importanţă vitală pentru o lume globalizată ca aceea în care trăim. Pentru ca o lume globalizată să nu fie dominată de putere, trebuie să aibă o contra-greutate care caută binele comun, a subliniat el. În legătură cu aceasta, Blair a explicat că Biserica universală, care este un model de instituţie globală, trebuie să aibă un rol în abordarea problemelor ridicate de globalizare.

Cu privire la provocările unei societăţi multi-culturale, Blair a recunoscut că globalizarea ne face să întâlnim multe persoane, dar este necesar să ne păstrăm identitatea noastră caracteristică. Este necesar „să respectăm rădăcinile iudeo-creştine ale ţărilor din Europa. Trebuie de asemenea să facem apel la respectarea identităţii ţărilor noastre, care s-a format în decursul mileniilor”. Potrivit lui Blair, religia este adesea văzută „ca o sursă de conflict şi trebuie să demonstrăm că credinţa este angajată în construirea dreptăţii. În acest fel, vom arăta adevăratul chip al lui Dumnezeu, care este iubire şi compasiune”.

„Credinţa nu este o formă de superstiţie, ci mântuire pentru om. Nu înseamnă o fugă de viaţă. Credinţa şi raţiunea sunt aliate, niciodată în opoziţie. Credinţa şi raţiunea se susţin una pe cealaltă, se întăresc una pe cealaltă, nu se află în competiţie. De aceea este ascultată vocea Bisericii; vocea credinţei trebuie să fie întotdeauna ascultată. Aceasta este misiunea noastră pentru secolul XXI”. El s-a referit şi la problema procesului de pace în Orientul Mijlociu şi a declarat că „Israelului trebuie să i se garanteze securitatea şi palestinienii trebuie să poată avea un stat independent”. Blair şi-a încheiat discursul afirmând: „ar fi un mare semn de reconciliere şi speranţă dacă Ţara Sfântă ar fi un loc de reconciliere şi pace”.