Te Deum cu ocazia începutului unui nou an bisericesc
01.09.2009, Bucureşti (Catholica) - Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat astăzi, 1 septembrie, la slujba de Te Deum, oficiată în Catedrala patriarhală, începând cu ora 12.00. Slujba a fost săvârşită de Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop Vicar al Patriarhiei Române, înconjurat de un sobor de preoţi şi de diaconi. La slujbă au participat şi Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, membri ai comisiei mixte care s-au întrunit astăzi pentru a discuta despre elaborarea unei lucrări dedicate istoriei monahismului ortodox român, membri ai Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, precum şi un număr impresionant de credincioşi.
În încheierea slujbei, Preafericitul Părinte Daniel a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre bogăţia de sensuri concentrate în sărbătoarea de astăzi, a începutului anului bisericesc, moment care cheamă la sfinţirea timpului prin intermediul rugăciunii şi al faptelor bune. Preafericirea Sa s-a referit şi la hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ca Sfântul Dionisie Exiguul, considerat părintele erei creştine, să fie sărbătorit în prima zi a anului bisericesc: „Acest sfânt cuvios daco-roman a fost un om smerit şi erudit. Exiguus înseamnă cel neînsemnat. El şi-a dat acest nume şi noi l-am păstrat, adaptându-l la pronunţia românească – Exiguul. Şi, în mod deosebit, s-a considerat necesar să fie pomenit în această zi, întrucât el este părintele erei creştine. El a propus, în anul 530, Papei Ioan ca anii să nu mai fie număraţi nici de la facerea lumii, nici de la întemeierea Romei, nici din timpul împăratului persecutor de creştini Diocleţian, ci de la naşterea Mântuitorului nostru Isus Hristos. Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul a fost, cum spunem, un savant care cunoştea bine nu numai teologia, ci şi astronomia, cunoştea matematică, geografie, istorie. Era, poate, cel mai erudit om în secolul al VI-lea, împreună cu Boeţius. Acest strămoş al nostru daco-roman are în lucrarea şi persoana sa vocaţia de a fi o punte de legătură între Biserica Ortodoxă a Răsăritului şi Biserica Occidentală Latină. El a fost primit la Roma în anul 496 de către Papa Ghelasie care dorea să aibă în jurul său şi vorbitori de limbă greacă. Acest sfânt cuvios dobrogean a ajuns la Roma cu erudiţia sa, dar şi cu un duh de comuniune, de multă smerenie. A avut în fiinţa sa duhul Părinţilor răsăriteni smeriţi, nevoitori şi mari postitori. Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul îmbina smerenia cu ştiinţa. Cu cât avea mai multă erudiţie, cu atât se adâncea în smerenie. De aceea, s-a numit pe sine cel neînsemnat, din smerenie”.
Preafericitul Părinte Daniel a subliniat că acest moment al anului bisericesc marchează „începutul activităţii publice mesianice de predicare a Evangheliei de către Mântuitorul Isus Hristos. El este sfinţitorul timpului pentru că uneşte în El, în viaţa Sa divino-umană, eternitatea şi istoria, veşnicia şi timpul”. De asemenea, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a amintit că „Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, cu câţiva ani în urmă, a proclamat ziua de 1 septembrie ca Zi a Mediului Înconjurător. Noi considerăm că avem obligaţia de a mulţumi lui Dumnezeu pentru darurile pe care ni le-a dat. Mai ales în toamnă se văd la noi, la români, aceste daruri, care sunt expresia bunătăţii şi milostivirii lui Dumnezeu. Dar, avem şi datoria de a păstra creaţia, de a o transmite generaţiilor următoare, ca una locuibilă, ca una care ne hrăneşte. Folosim aerul, apa, soarele, toate create de Dumnezeu, nu de noi. Trebuie să-I mulţumim pentru aceasta. În acelaşi timp, să fim împreună lucrători cu Dumnezeu la păstrarea şi la înfrumuseţarea creaţiei. La frumuseţile naturii noi adăugăm frumuseţile culturii.”
