Europa trebuie să păstreze vie moştenirea creştină
26.09.2009, Vatican (Catholica) - Astăzi la 4.30 PM, Vaclav Klaus, preşedintele Republicii Cehe, l-a salutat pe Sfântul Părinte la Castelul din Praga. Castelul datează din secolul al IX-lea şi a fost sediu pentru împăraţi, regi şi guvernatori ai imperiului roman. Din 1918 a devenit un complex ce include numeroase monumente şi muzee. Este sediul preşedintelui Republicii şi simbolul cultural şi istoric prin excelenţă al Boemiei. Papa Benedict a avut o întâlnire privată cu preşedintele Klaus, după care s-a întâlnit cu Jan Fischer, premierul ceh, cu Premysl Sobotka şi Miloslav Vlcek, preşedinţii senatului şi camerei deputaţilor. Ulterior, însoţit de preşedintele Klaus şi soţia acestuia, Papa a mers la Aula Spaniolă pentru un scurt concert al Orchestrei Filarmonice Cehe, după care s-a întâlnit cu autorităţile politice şi administrative ale ţării, cu corpurile diplomatice, cu rectori de universităţi şi diverşi reprezentanţi ai lumii civile, de afaceri şi culturale din Republica Cehă.
În discursul adresat lor, Sfântul Părinte a menţionat faptul că vizita sa „coincide cu a douăzecia aniversare a căderii regimurilor totalitare în Europa Centrală şi de Est, şi a `revoluţiei de catifea` care a readus democraţia în această naţiune. Euforia care a urmat a fost exprimată în termenii libertăţii. După două decenii de profunde schimbări politice care au afectat întreg continentul, procesul de vindecare şi reconstrucţie continuă, acum în mai largul context al unificării europene şi al lumii tot mai globalizate. […] Aspiraţiile cetăţenilor şi aşteptările puse asupra guvernelor a chemat la noi modele de viaţă şi de solidaritate civică între naţiuni şi popoare, fără de care mult doritul viitor de dreptate, pace şi prosperitate ar rămâne incert. […] Fiecare generaţie are sarcina de a se angaja într-o căutare arzătoare a modelului corect de afaceri umane, căutând să înţeleagă utilizarea potrivită a libertăţii umane. […] Adevărata libertate presupune căutarea adevărului – pentru adevăratul bine – şi de aceea îşi găseşte împlinirea tocmai în a cunoaşte şi a face ceea ce este drept şi just. Adevărul, cu alte cuvinte, este normă călăuzitoare pentru libertate, iar bunătatea este perfecţiunea libertăţii.”
„Cu adevărat, deosebita responsabilitate de a trezi receptivitatea faţă de adevăr şi bunătate cade pe umerii tuturor liderilor – religioşi, politici şi culturali, fiecare în modul propriu”, a mai spus Papa Benedict. „Pentru creştini, adevărul are un nume: Dumnezeu. Credinţa creştinilor, din vremea Sfinţilor Ciril şi Metodiu şi a primilor misionari, a jucat de fapt un rol decisiv în modelarea moştenirii spirituale şi culturale a acestei ţări. Trebuie să o facă la fel în prezent şi în viitor. Bogatul patrimoniu de valori culturale şi spirituale, fiecare găsindu-şi expresia în celălalt, nu doar a modelat identitatea naţiunii dar a şi alimentat-o cu viziunea necesară pentru exercitarea unui rol de coeziune în inima Europei. […] Suntem cu toţii conştienţi (că naţiunea cehă) a cunoscut capitole dureroase şi poartă cicatricele evenimentelor tragice născute din neînţelegere, războaie şi persecuţii. Dar este de asemenea adevărat că rădăcinile ei creştine au condus la dezvoltarea unui remarcabil spirit de iertare, reconciliere şi cooperare, ce a permis locuitorilor acestor ţinuturi să găsească libertatea şi să inaugureze un nou început, o nouă sinteză, o reînnoire a speranţei. Nu este tocmai acest spirit cel pe care Europa îl cere? Europa este mai mult decât un continent. Este o casă! Cu deplin respect pentru distincţia dintre spaţiul politic şi cel religios, doresc să subliniez rolul de neînlocuit al creştinismului în formarea conştiinţei fiecărei generaţii şi în promovarea unui consens etic de bază, ce slujeşte fiecare persoană ce numeşte acest continent `casă`.”
Papa a continuat explicând că prezenţa sa în această capitală, „adesea numită inima Europei”, conduce la o întrebare: în ce constă „inima”? „Cu siguranţă o indicaţie ne-o dau bijuteriile arhitectonice ale acestui oraş. […] Frumuseţea lor exprimă credinţa; ele sunt epifanii despre Dumnezeu care ne îndeamnă să reflectăm asupra minunăţiilor la care făpturile pot să aspire atunci când îşi exprimă aspectele estetice şi cognitive ale lăuntrului fiinţei lor. […] Întâlnirea creatoare dintre tradiţia clasică şi Evanghelie a dat naştere unei viziuni a omului şi societăţii atentă la prezenţa lui Dumnezeu printre noi. […] La actuala răscruce a civilizaţiei, atât de des marcată de o deranjantă separare a unităţii dintre bunătate, adevăr şi frumuseţe şi, drept urmare, de dificultatea acceptării valorilor comune, fiecare efort pentru progresul uman trebuie să se inspire din această moştenire vie. Europa, în fidelitatea faţă de rădăcinile creştine, are vocaţia particulară de a susţine această viziune transcendentă în iniţiativele ei, pentru a sluji binele comun al indivizilor, comunităţilor şi naţiunilor.” După discurs, Sfântul Părinte a mers la Catedrala Sf. Vitus, pentru celebrarea Vesperelor.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
