LC: Zece motive contra avortului chimic
11.11.2009, Roma (Catholica) - „De modul în care este tratată tema respectării vieţii umane depind toate celelalte probleme sociale”, ni se aminteşte în materialul „Zece motive contra avortului chimic”, apărut în numărul pe octombrie 2009 al revistei electronice Lumea Catholica, în traducerea pr. Mihai Pătraşcu. „Pe ce se va construi viaţa comunitară dacă conştiinţa noastră este `de acum incapabilă să cunoască umanul` (Caritas in veritate, nr. 75) şi dacă noi cedăm în faţa `absolutismului tehnicii`?”
„Observatorul internaţional Cardinal Van Thuan despre doctrina socială a Bisericii propune un decalog împotriva pilulei RU486, pe care o consideră expresie a unei culturi dezagregatoare, care distruge pasiunea pentru viaţă şi loveşte până la origini semnificaţia faptului de a fi împreună”. Unul dintre motivele enumerate este acela că „avortul chimic nu este mai puţin periculos pentru sănătatea femeii. Ştirile demonstrate cu privire la 29 de morţi care fac referinţă directă la folosirea pilulei RU488 sunt o realitate care arată că această metodă este de zece ori mai periculoasă decât cea chirurgicală pentru sănătatea femeii. Desigur, ambele sunt la fel de letale pentru viaţa celui zămislit”.
„RU486 constrânge femeia la singurătate”, se arată în material. „Mifepristonul este dat femeii care îl ia personal; după câteva ore apar dureri şi hemoragie care trebuie să fie supravegheate şi monitorizate personal, şi apoi trebuie să fie prezentate la o vizită succesivă la medic, în timpul căreia este prescrisă o a doua `pilulă` care ajută expulzarea definitivă a embrionului. Perioada de timp în care se întâmplă toate acestea poate să dureze de la trei la cincisprezece zile, cu mare variabilitate individuală a simptomelor dureroase, pentru care oricum pot să fie prescrise calmante, care se iau tot personal. Nu este posibil ca tot parcursul să fie realizabil în spital, date fiind costurile foarte mari ale unei internări atât de prelungite: şi acest lucru face ca femeia să fie total singură în gestionarea avortului, aşa cum se întâmplă în avortul `clandestin`”.
De asemenea, avortul chimic „reprezintă o ideologie. Speranţa, nici măcar prea ascunsă, este ca această modalitate chimică să devină calea normală pentru a avorta şi care chiar poate înlocui contracepţia, astfel încât să se poată recurge la ea în mod obişnuit. Mentalitatea de recurgere la avort de fiecare dată când contracepţia eşuează este unul dintre efectele colaterale cele mai periculoase ale aşa-numitului `control al naşterilor`. Într-un viitor apropiat, dacă într-adevăr ar fi folosită RU486 la prima apariţie a sarcinilor, avortul ar deveni, încă mai mult decât astăzi, mijlocul obişnuit de planificare familiară, cu o pierdere foarte gravă a percepţiei demnităţii vieţii umane”.
