Modificări în dreptul canonic aduse de Papa

16.12.2009, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea a făcut două schimbări în dreptul canonic, una privind căsătoria celor care au părăsit în mod oficial Biserica, şi alta clarificând slujirea diaconilor. Schimbările au fost specificate în documentul motu proprio (din proprie iniţiativă) „Omnium in mentem” (În mintea tuturor). Documentul poartă data de 26 octombrie, dar a fost făcut public în 15 decembrie 2009. Pregătirea declaraţiei a început în timpul pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea şi a avut nevoie de îndelungi consultări cu Conferinţele Episcopale din întreaga lume.

Documentul conţine cinci articole ce modifică următoarele canoane: 1008, 1009, 1086, 1117 şi 1124. Conform notei explicative semnată de Arhiepiscopul Francesco Coccopalmerio, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Textele Legislative, aceste schimbări „privesc două probleme separate: adaptarea textului canoanelor care defineşte funcţia ministerială a diaconilor la textul corespunzător din Catehismul Bisericii Catolice (nr. 1581), şi suprimarea unei clauze subordonate în trei canoane privind căsătoria, pe care experienţa le-a demonstrat a fi nepotrivite”. Canonul 1008 se va limita la a spune că „cei care primesc sacramentul hirotonirii sunt destinaţi să slujească Poporul lui Dumnezeu cu un titlu nou şi specific”. Canonul 1009 „va primi un al treilea paragraf în care se va specifica faptul că ministerul constituit în ordinul episcopatului sau al preoţiei primeşte misiunea şi puterea de a acţiona în persoana lui Cristos Capul, în timp ce diaconii primesc facultatea de a sluji Poporul lui Dumnezeu în diaconia liturgiei, a Cuvântului şi a carităţii”, se spune în nota Arhiepiscopului.

Declaraţia Arhiepiscopului Coccopalmerio continuă explicând celelalte schimbări privind eliminarea clauzei „actus formalis defectionis ab Ecclesia Catholica” conţinută în canoanele 1086, 1117 şi 1124. Această clauză, scrie el, „s-a dovedit nenecesară şi nepotrivită”. Prin acea clauză, cei care părăseau oficial Biserica „nu erau obligaţi să urmeze forma canonică a celebrării pentru validitatea căsătoriei (canonul 1117), nici nu erau legaţi de impedimentul privind căsătoria cu nebotezaţii (canonul 1086, par. 1), nici nu sufereau de interzicerea căsătoriei cu creştini necatolici (canonul 1124)”, se spune în declaraţie. Această excepţie era menită să apere validitatea căsătoriilor făcute de catolici care nu s-au considerat pe sine catolici, şi care astfel nu au căutat permisiunile necesare pentru situaţiile lor particulare. Arhiepiscopul a arătat însă că în practică aceste reglementări au provocat confuzie şi abuzuri. „Omnium in mentem” elimină această excepţie, astfel că, „pentru a reglementa orice uniuni care se poate să se fi încheiat cu nerespectarea acestor reguli, va fi necesar să se recurgă, dacă este posibil, la mijloacele ordinare pe care le oferă codul canonic pentru astfel de cazuri: dispensa de la impediment, sanarea etc”, mai explică prelatul.