Minoritatea catolică, plămadă pentru binele comun
03.03.2010, Chişinău (Catholica) - „Simţim timpul Postului Mare pe care l-am început ca semn al trăirii noastre zilnice ca Biserici minoritare care merg în mijlocul atâtor încercări. Însă, susţinuţi de credinţă şi de speranţă şi întăriţi de caritatea manifestată de atâţia fraţi din alte ţări şi de Sanctitatea voastră, suntem siguri că acest timp ne este dat ca oportunitate pentru a ne reînnoi în Duhul Sfânt ca să putem duce tuturor victoria Învierii lui Cristos, mântuirea lumii.”
Este ceea ce se citeşte în comunicatul final al celei de-a zecea întâlniri a preşedinţilor Conferinţelor Episcopale din sud-estul european – încheiată la Chişinău, capitala Republicii Moldova – dedicată anul acesta temei „Drepturile catolicilor în societatea în care sunt în minoritate. Contribuţia catolicilor la realizarea binelui comun în societate: dificultăţi şi noi provocări”. Comunicatul a fost trimis şi Papei. La întâlnire promovată de Consiliul Conferinţelor Episcopale din Europa (CCEE) au participat reprezentanţi din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Grecia, Moldova, România, Conferinţa Episcopală Internaţională „Sfinţii Ciril şi Metodiu” şi Turcia. La lucrări au luat parte şi Nunţiul Apostolic în România şi în Republica Moldova, Arhiepiscopul Francisco-Javier Lozano, şi observatorul permanent al Sfântului Scaun la Consiliul Europei, Monseniorul Aldo Giordano. În sesiunea de deschidere, Cardinalul Vinko Puljic a introdus lucrările şi l-a primit pe vicepremierul Ion Negrei, venit să dea mărturie despre apropierea autorităţilor ţării de această întâlnire internaţională a Bisericii Catolice. Apoi a fost citit un mesaj al preşedintelui CCEE, cardinalul Peter Erdo.
În timpul sesiunilor de lucru, citim pe Ercis.ro după un articol di L`Osservatore Romano, Episcopii au exprimat „conştiinţa” că, „fiind minoritate”, aceste Biserici pot „face mult”, „acţionând în mod eficient pentru binele comun dobândind un consens şi o stimă care nu sunt căutare pentru sine ci ca o consecinţă a alegerilor dictate de Evanghelie şi de necesităţile reale ale oamenilor”. La circa douăzeci de ani de la sfârşitul regimurilor totalitare în ţările din sud-estul Europei şi în pofida venirii democraţiei, „rămâne mult de făcut, se citeşte în mesaj, în special în domeniul recunoaşterii drepturilor minorităţilor religioase”. „Dacă în majoritatea cazurilor raporturile dintre Biserică şi stat au fost stabilite de concordate sau de voinţa de a reglementa din punct de vedere juridic prezenţa catolică în aceste ţări (cu excepţia Turciei), adesea acorduri şi/sau concordate au rămas hârtie albă şi cu greu sunt puse în practică. De aceea, instrumentul legal nu înseamnă în mod automat dreptate şi tutelare a minorităţilor catolice, şi chiar în unele cazuri nu protejează diferitele comunităţi de însăşi încălcarea drepturilor umane, în special a acelor drepturi legate de libertatea religioasă şi de drepturile instituţionale ale Bisericilor.”
CCEE mai afirmă că în cea mai mare parte a ţărilor luate în analiză, „o mare problemă care rămâne, nu numai pentru catolici, ci şi pentru alte comunităţi religioase, este restituirea sau compensarea proprietăţilor care au fost naţionalizate în timpul comunismului”. Apoi comunicatul dă mărturie despre ceea ce Bisericile, deşi în minoritate, fac pentru binele comun al ţării în care se găsesc. În acest sens a fost exemplu comunitatea mică din Moldova, unde catolicii reprezintă 1% din populaţie. „Cu toate că rămâne mult de făcut Biserica Catolică, în societăţile în care este în minoritate, nu simte mai puţin datoria de a contribui la binele comun şi la dezvoltarea deplină a societăţilor în care este prezentă. În unele ţări, participarea şi intervenţia Bisericii cu privire la temele din dezbaterea publică este adesea căutată atunci când se discută despre teme de natură etică”. „Angajarea Bisericii în slujba populaţiilor locale este numai cifra conştiinţei că este parte vie a acelor teritorii pentru care în fiecare zi preoţi, persoane consacrate şi laici îşi dedică propriile resurse materiale şi spirituale pentru ca popoarele din aceste ţări să poată creşte şi regăsi, în solidaritatea lumii catolice, motiv de mare speranţă. Biserica, prin structurile sale, va continua să realizeze ceea ce este necesar pentru ca să se depăşească orice situaţie de dificultate socială.”
Monseniorul Aldo Giordano, observator permanent al Sfântului Scaun la Consiliul Europei a folosit „metafora santinelei” pentru „a indica rolul Bisericii pentru binele comun în societate”. Santinela, a spus Monseniorul Giordano, „nu este cel care stă de gardă, în aşteptarea unui duşman, ci acela care are curajul de a porni mereu din nou, de a merge pe graniţă pentru a veghea de sus şi a scruta urmele lui Dumnezeu. Mai ales santinela caută şi ştie că şi în întunericul istoriei pot fi încă găsite urmele trecerii lui Dumnezeu şi a dreptăţii lui. Biserica este conştientă că competenţa ei nu se referă la soluţiile tehnice, politice, economice, sociale, ci ştie că are misiunea gravă de a fi `santinelă`, `conştiinţă socială`, deoarece este expertă despre om. Pentru această misiune, Biserica cere un spaţiu public.” În cursul lucrărilor participanţii au putut să viziteze diferite realităţi ecleziale care animă şi contribuie la binele comun al societăţii moldoveneşti. Zilele celei de-a zecea întâlniri a preşedinţilor Conferinţelor episcopale din sud-estul european au fost ritmate de momente de rugăciune şi de celebrările euharistice. Îndeosebi participanţii au celebrat sfânta Liturghie împreună cu comunitatea locală a Parohiei Stăuceni, a Cenacolului Regina Pacis şi a catedralei din Chişinău. Prin vizitarea centrelor caritative şi de asistenţă, prin celebrările cu comunităţile locale, participanţii „s-au simţit întăriţi şi încurajaţi de esenţialitatea, simplitatea şi vitalitatea acestei tinere Biserici care, deşi este în minoritate, răspunde pe larg la misiunea sa de evanghelizare şi de caritate faţă de poporul moldovenesc”. Faptul de a fi Biserici în minoritate – au conchis prelaţii – „nu trebuie niciodată să slăbească voinţa noastră de mărturie, datoria noastre de a face binele”.
Întâlnirea din anul 2011, a unsprezecea, se va desfăşura între 3-6 martie în Cipru, la invitaţia arhiepiscopului de Cipru al maroniţilor, Monseniorul Joseph Soueif.
