Arta poate fi un instrument în educaţie
02.05.2010, Vatican (Catholica) - Papa Benedict al XVI-lea a afirmat că muzica este un instrument preţios în procesul de educare, în special în situaţia actuală a societăţii, care cere un înnoit angajament faţă de tineri. Afirmaţia a fost făcută joi, după un concert în onoarea sa pentru celebrarea alegerii sale pe Scaunul Sfântului Petru (la 19 aprilie). „Studierea muzicii are o valoare deosebită în procesul educativ al persoanei, putând produce efecte pozitive în dezvoltarea personală, încurajând o creştere armonioasă umană şi spirituală. Ştim că valoarea formatoare a muzicii, implicaţiile sale de natură expresivă, creativă, relaţională, socială şi culturală, este larg recunoscută.”
Muzicienii ce au susţinut concertul au fost din Orchestra de Tineret Fiesole, vârsta lor făcându-l pe Pontif să reflecteze asupra legăturii dintre muzică şi educaţie. Observând că „realitatea cotidiană ne spune că nu este simplu să educi”, Sfântul Părinte a spus că „întreaga muncă de educaţie pare să fie tot mai arzătoare şi problematică”. Această situaţie dificilă afectează „atât şcoala cât şi familia, precum şi diferiţii agenţi ce acţionează în spaţiul formativ”, a deplâns el. Actualele condiţii din societate cer „un angajament extraordinar pentru educaţie”. „Tinerii, chiar dacă trăiesc în contexte diferite, au în comun o sensibilitate în faţa marilor idealuri ale vieţii, dar se confruntă cu multe dificultăţi în trăirea lor”, a spus Papa Benedict al XVI-lea.
„Nu putem să le ignorăm nevoile şi speranţele sau obstacolele şi ameninţările pe care le întâlnesc. Ei simt nevoia de valori autentice precum centralitatea persoanei, demnitatea umană, pacea şi dreptatea, toleranţa şi solidaritatea. Caută de asemenea, uneori în moduri confuze şi contradictorii, spiritualitatea şi transcendenţa, pentru a găsi echilibru şi armonie”. În acest context, Papa a afirmat că muzica este „capabilă să deschidă minţile şi inimile faţă de dimensiunea spiritului şi să conducă persoanele la a-şi înălţa privirea spre Înalt, la a se deschide faţă de Bunătatea şi Frumuseţea absolute, care îşi au izvorul ultim în Dumnezeu. Bucuria cântecului şi a muzicii este de asemenea o invitaţie constantă adresată credincioşilor şi tuturor oamenilor de bunăvoinţă să se angajeze să dea omenirii un bogat viitor de speranţă”.
Iar experienţa de a fi într-o orchestră îi pune de asemenea pe tineri la provocările interacţiunii colective. Papa s-a referit la „repetiţiile constante realizate cu răbdare; exerciţiul de a asculta alţi muzicieni; angajamentul de a nu cânta ‘in solitude’, ci de a o face într-un mod în care sunt stabilite diferitele ‘culori orchestrale’ – păstrându-şi în acelaşi timp propriile lor caracteristici; căutarea comună a celei mai bune expresii”. Datorită tuturor acestor elemente, muzica este o „‘şcoală’ puternică, nu doar pe plan artistic şi profesional, ci şi în profilul uman de ansamblu”. Pontiful şi-a exprimat urarea ca „măreţia şi frumuseţea pieselor muzicale interpretate cu măiestrie în această seară să dea tuturor o nouă şi continuă inspiraţie pentru a tinde spre scopuri tot mai înalte în viaţa personală şi socială”. „Pomeniţi-mă în rugăciunile voastre”, a spus el în concluzie, „pentru ca începând cel de-al şaselea an al pontificatului meu, să pot întotdeauna să îmi îndeplinesc slujirea aşa cum doreşte Domnul”.
