Pelerinajul Eparhiei de Lugoj la Maria-Radna
19.05.2010, Lugoj (Catholica) - Cu ocazia aniversării a 300 ani de la primul pelerinaj la Sanctuarul Maria Radna, în sâmbăta de după Înălţarea Domnului, la 15 mai 2010, a avut loc pelerinajul pentru credincioşii greco-catolici din Eparhia de Lugoj, condus de Preasfinţia Sa Episcop Alexandru Mesian. Au participat numeroşi credincioşi din aproape toate protopopiatele Eparhiei. Programul a început la orele 10.30 cu rugăciunea Sfântului Rozariu. La orele 11 a urmat Sfânta Liturghie solemnă. Alături de P.S. Alexandru au concelebrat: pr. Nistor-Chişbora, prelat papal şi protopop emerit; pr. Radu Vorindan, protopopul Aradului; pr. protopop Nicolae Teodorescu, Vicar foraneu de Timişoara şi consilier eparhial; pr. drd. Coriolan C. Mureşan, vicar judecătoresc al Eparhiei de Lugoj, şi un sobor numeros de preoţi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul parohiei Sf. Iosif din Timişoara şi de corul Liceului de muzică Sabin Drăgoi din Arad.
În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a vorbit despre sanctuarul marian de la Radna, la care anual vin mulţi pelerini. El a participat de 12 ori în acest loc în cei şaisprezece ani de când este Episcop de Lugoj. „Oameni de diferite confesiuni şi etnii vin mereu la Sanctuarul Sfânta Maria-Radna, pentru a o cinsti pe Maica Domnului şi a-i cere noi daruri. Maica Domnului este numită Theotokos, adică Născătoare de Dumnezeu, iar după Isus Cristos, întotdeauna spunem şi o invocăm pe Maica Domnului să se roage pentru noi. Maica Domnului este maica noastră a tuturor, indiferent de confesiune şi etnie, pentru că nu există o altă mamă a lui Isus Cristos decât Preacurata Fecioară Maria, şi toţi oamenii sunt fiii ei, chiar şi cei care nu o venerează”. În încheierea cuvântului de învăţătură, PS Alexandru a mulţumit pr. paroh Andreas Reinholz pentru invitaţie, şi pr. Coriolan C. Mureşan, care a avut un rol important în organizarea acestui pelerinaj eparhial.
După Sfânta Liturghie, a avut loc procesiunea cu Preasfântul Sacrament şi Binecuvântarea euharistică. Mulţi credincioşi din zona de vest a ţării vin în fiecare an la Radna pe 15 august şi 8 septembrie. Aici există o icoană cu Preacurata Fecioară Maria cu Pruncul Isus, tipărită pe hârtie în atelierul meşterului tipograf Remondini din Bassano del Grappa, în Italia, care a fost dăruită capelei fraţilor franciscani din Radna de către bătrânul Georg Vriconosa în anul 1668. Această icoană în mod miraculos nu a ars în timpul incendiului din anul 1695, când soldaţii otomani au asediat cetatea Lipova şi au incendiat inclusiv capela franciscanilor situată pe dealul de dincolo de Mureş, în Radna. Primul pelerinaj la Radna s-a făcut în urmă cu 300 de ani de către locuitorii oraşului Arad, în semn de mulţumire, în urma încetării epidemiei de ciumă. În anul 1750 a avut loc, în urma unei investigaţii minuţioase, recunoaşterea oficială din partea Bisericii a locului de pelerinaj de la Maria-Radna, recunoaştere făcută publică prin intermediul canonicului Johannes Szlezak.
În anul 1820, au fost finalizate lucrările la biserica din Maria-Radna, Arhiepiscopul-principe, primat al Ungariei, Alexander Rudnay consacrând în mod solemn biserica, dăruind totodată icoanei miraculoase care a rămas intactă în urma incendiului din 1695 două coroane din aur. Numele de familie al Arhiepiscopului însemna „de Radna”. În 1935 s-a înregistrat cel mai mare număr de pelerini din istoria Radnei: au venit în pelerinaj împreună cu Episcopul diecezan dr. Augustin Pacha peste 73.000 de credincioşi, mulţi dintre ei parcurgând pe jos, împreună cu Episcopul de Timişoara, întreaga distanţă. În anul 1992, Papa Ioan Paul al II-lea, de pie memorie, a conferit bisericii din Maria-Radna titlul de Basilica Minor. Cu această ocazie, Arhiepiscopul titular dr. Adalbert Boros a dăruit bazilicii un nou altar, în semn de mulţumire faţă de Sfânta Fecioara din Maria-Radna pentru ocrotirea acordată Bisericii şi Diecezei în vremurile grele ale comunismului.



