Viitorul are nevoie de preoţi
20.10.2010, Vatican (Catholica) - Într-o scrisoare adresată seminariştilor, Papa Benedict al XVI-lea a afirmat că preoţia nu este ceva ce aparţine trecutului, ci este necesară pentru viitor, deoarece oamenii vor avea mereu nevoie de miniştri sacri care să îi conducă la Dumnezeu. În mesajul publicat luni, 18 octombrie 2010, dar care a fost scris pentru încheierea Anului Preoţiei, din luna iunie a acestui an, Papa a reamintit o conversaţie pe care a avut-o cu un comandant militar în 1944, când a fost chemat în serviciul militar. Pontiful a relatat: „Comandantul de companie ne-a întrebat la ce profesie aspira fiecare. Am răspuns că vreau să devin preot catolic. Sublocotenentul a replicat: ‘Deci, dumneata trebuie să-ţi cauţi altceva. În noua Germanie nu mai este nevoie de preoţi'”.
„Ştiam că această ‘nouă Germanie’ era deja la sfârşit şi că după devastările enorme aduse de acea nebunie asupra ţării, avea să fie nevoie de preoţi mai mult ca oricând”. Sfântul Părinte a arătat că „şi astăzi mulţi cred că preoţia catolică nu este o ‘profesie’ pentru viitor, ci aparţine mai degrabă trecutului”. Cu toate acestea, „oamenii mereu vor avea nevoie de Dumnezeu, chiar şi în epoca dominării tehnice a lumii şi a globalizării… Acolo unde omul nu îl mai percepe pe Dumnezeu, viaţa devine goală; nimic nu este de ajuns. Apoi omul caută refugiu în voluptate sau în violenţă, de care tocmai tineretul este tot mai ameninţat”. Pontiful a afirmat: „Dumnezeu trăieşte şi are nevoie de oameni care există pentru El şi care îl duc altora. Da, are sens să devii preot: lumea are nevoie de preoţi, de păstori, astăzi, mâine şi întotdeauna, până când va exista”.
Pontiful a evidenţiat câteva elemente care sunt importante în viaţa unui seminarist, subliniind nevoia ca ei să fie oameni ai lui Dumnezeu, să îşi trăiască relaţia cu Cristos centrată pe Euharistie, şi să recurgă frecvent la Sacramentul Spovezii. Sfântul Părinte a îndemnat seminariştii să menţină „sensibilitatea şi faţă de pietatea populară”, care este „un mare patrimoniu al Bisericii”. A mai subliniat importanţa studiului, pentru „a cunoaşte şi a înţelege structura internă a credinţei în totalitatea sa, astfel încât ea să devină răspuns la întrebările oamenilor”. Papa a mai vorbit despre nevoia de creştere spre maturitatea umană în anii de pregătire pentru preoţie, în special „integrarea sexualităţii în ansamblul personalităţii… Recent a trebuit să constatăm cu mare părere de rău că preoţii au desfigurat slujirea lor prin abuzul sexual asupra copiilor şi tinerilor. În loc de a duce persoanele la o umanitate matură şi de a fi exemplu, au provocat, cu abuzurile lor, distrugeri pentru care simţim profundă durere şi regret”.
„Din cauza tuturor acestor lucruri poate să apară în mulţi, poate chiar şi în voi înşivă, întrebarea dacă este bine să devii preot; dacă drumul celibatului este potrivit pentru viaţa umană”. Pontiful a continuat: „Însă abuzul, care trebuie contestat profund, nu poate să discrediteze misiunea sacerdotală, care rămâne mare şi curată. Slavă Domnului, cu toţii cunoaştem preoţi exemplari, plăsmuiţi de credinţa lor, care dau mărturie că în această stare, în viaţa celibatară, se poate ajunge la o umanitate autentică, pură şi matură. Însă ceea ce s-a întâmplat trebuie să ne facă mai vigilenţi şi atenţi, tocmai pentru a ne examina cu sinceritate pe noi înşine, în faţa lui Dumnezeu, în drumul spre preoţie, pentru a înţelege dacă aceasta este voinţa Sa pentru noi… Este un element esenţial din drumul vostru să practicaţi virtuţile umane fundamentale, cu privirea îndreptată spre Dumnezeul manifestat în Cristos, şi să vă lăsaţi mereu purificaţi de El”.
