Întoarcerea Ad principium în Tripticul Roman
17.12.2010, Iaşi (Catholica) - Editura Sapientia anunţă apariţia cărţii „Întoarcerea ‘Ad principium’ în ‘Tripticul Roman’ al lui Ioan Paul al II-lea”, scrisă de Genoveva Antoci. Cartea apare în formatul 14×20 cm, are 208 de pagini şi poate fi procurată de la orice librărie catolică din ţară la preţul de 10 lei. Cităm în continuare prezentarea cărţii apărută pe ITRC.ro.
Papa Ioan Paul al II-lea este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai iubiţi oameni ai secolului al XX-lea. Personalitatea sa, nu numai ca păstor al Bisericii, ci şi ca om de cultură, reflectă experienţa sa bogată, gândirea sa, dar mai ales credinţa şi speranţa pe care a avut-o în menirea şi viitorul optimist al omenirii, mai ales al culturii acesteia, pe care a avut ocazia să o cunoască amănunţit, clasificând-o drept un instrument pus în slujba omului. El este „un mare dascăl al oamenilor”, susţinând cu desăvârşire convingerea că Biserica a avut în această operă un rol aparte.
Plecând de la această premisă, Genoveva Antoci, profesoară la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din Săbăoani, doreşte să scoată în evidenţă un aspect din patrimoniul cultural al Papei, propunând în lucrarea sa metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I „Întoarcerea Ad principium în Tripticul Roman al lui Ioan Paul al II-lea”, un comentariu la „Tripticul Roman” al Papei Ioan Paul al II-lea, incluzând şi un studiu referitor la datoria catehezei de a găsi limbajul şi metodele potrivite, capabile să transmită cuvântul lui Dumnezeu într-un mod adaptat diferitelor situaţii.
Lucrarea este împărţită în cinci capitole. Capitol întâi prezintă date biografice cu privire la copilăria, tinereţea, dar şi viaţa de preot şi vicar al lui Cristos ale Papei Ioan Paul al II-lea. Capitolul al doilea conţine reflecţii cu privire la Tripticul Roman. Cele trei părţi ale operei acestuia, „Torentul”, „Meditaţii la Cartea Facerii în pragul capelei Sixtine”, „Muntele din pământul Maria” aduc în lumină sursele de inspiraţie ale Papei ca poet: natura, arta şi Biblia. În capitolul al treilea sunt prezentate caracteristicile esenţiale ale elevului de liceu, sunt analizate etapele adolescenţei, rolul profesorului în educarea adolescentului, dar şi mediile în care se realizează dezvoltarea psihologică a adolescentului: familia, şcoala şi Biserica.
Capitolul al patrulea tratează unele aspecte metodologice ale educaţiei religioase, accentuându-se dimensiunea informativ-formativă a educaţiei. Autoarea precizează forme de organizare a orelor de religie, respectându-se totuşi criteriile actuale ale învăţământului modern. Capitolul al cincilea descrie cercetarea psiho-pedagogică şi scopul acesteia, adică constatarea problemelor pe care le au elevii, orientările lor, dar şi convingerile lor despre lume şi viaţă. Cartea poate fi folosită atât ca material didactic, pentru profesorii de religie, cât şi ca un îndrumar pentru tineri, pentru a descoperi noi aspecte ale problemelor pe care le întâmpină în formarea lor.
Imagini
