Magii ne arată calea spre Dumnezeu
07.01.2011, Vatican (Catholica) - Magii care au călătorit pentru a-l adora pe Pruncul Isus arată oamenilor calea spre Dumnezeu prin creaţie şi Scriptură, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea ieri, în reflecţia oferită în predica din solemnitatea Epifaniei Domnului. Pontiful a vorbit despre episodul călătoriei magilor, care au fost călăuziţi de o stea spre Mesia. A spus că aceşti Magi ” erau probabil nişte înţelepţi care scrutau cerul, dar nu pentru a încerca să ‘citească’ în astre viitorul, eventual pentru a scoate din asta un câştig; era mai degrabă oameni ‘în căutarea’ a ceva mai mult, în căutarea luminii adevărate, care să fie în măsură să indice drumul care trebuie parcurs în viaţă. Erau persoane sigure că în creaţie există ceea ce am putea defini ‘semnătura’ lui Dumnezeu, o semnătură pe care omul poate şi trebuie să încerce s-o descopere şi s-o descifreze.”
Magii „încercau să citească ‘semnătura’ Lui în creaţie […] erau siguri că Dumnezeu poate să fie întrevăzut în creaţie. Ca oameni înţelepţi, ştiau că nu cu un telescop oarecare, ci cu ochii profunzi a raţiunii în căutarea sensului ultim al realităţii şi cu dorinţa de Dumnezeu mişcată de credinţă este posibilă întâlnirea lui, ba chiar devine posibil ca Dumnezeu să se apropie de noi. Universul nu este rezultatul întâmplării, aşa cum vor unii să ne facă să credem. Contemplându-l, suntem invitaţi să citim în el ceva profund: înţelepciunea Creatorului, fantezia inepuizabilă a lui Dumnezeu, iubirea lui infinită faţă de noi.” Papa a îndemnat apoi: „Nu ar trebui să ne lăsăm limitată mintea de teorii care ajung mereu numai până la un anumit punct şi care – dacă privim bine – nu sunt deloc în concurenţă cu credinţa, dar care nu reuşesc să explice sensul ultim al realităţii. În frumuseţea lumii, în misterul ei, în măreţia ei şi în raţionalitatea ei nu putem să nu citim raţionalitatea veşnică şi nu putem să nu ne lăsăm conduşi de ea până la unicul Dumnezeu, creator al cerului şi al pământului. Dacă vom avea această privire, îl vom vedea că Acela care a creat lui şi Acela care s-a născut într-o peşteră la Betleem şi continuă să locuiască în mijlocul nostru în Euharistie, sunt acelaşi Dumnezeu cel viu, care ne interpelează, ne iubeşte, vrea să ne conducă la viaţa veşnică.”
Sfântul Părinte a adăugat că ” limbajul creaţiei ne permite să parcurgem o bună bucată de drum spre Dumnezeu, dar nu ne dăruieşte lumina definitivă. La sfârşit, pentru magi a fost indispensabil să asculte glasul Sfintelor Scripturi: numai ele putea să le indice lor calea. Cuvântul lui Dumnezeu este adevărata stea, care, în incertitudinea discursurilor umane, ne oferă strălucirea imensă a adevărului divin. Iubiţi fraţi şi surori, să ne lăsăm conduşi de steaua care este Cuvântul lui Dumnezeu, s-o urmăm în viaţa noastră, mergând împreună cu Biserica, unde Cuvântul şi-a stabilit cortul său. Drumul nostru va fi mereu luminat de o lumină pe care nici un alt semn nu ni-l poate da. Şi vom putea deveni şi noi stele pentru alţii, reflexie a acelei lumini pe care Cristos a făcut să strălucească asupra noastră. Amin.”