Papa a binecuvântat statuia Sf. Maron

25.02.2011, Vatican (Catholica) - Înainte de a ajunge în Aula Paul al VI-lea pentru audienţa generală de miercuri, 24 februarie 2011, Papa Benedict al XVI-lea s-a oprit să viziteze cea mai recentă statuie aşezată pe faţada Bazilicii San Pietro, a unui călugăr din secolul al V-lea, Sf. Maron. Statuia de aproape 5m şi 20 de tone a fost recent aşezată în ultima nişă rămasă liberă în exteriorul Bazilicii Vaticanului. Biserica Catolică Maronită a comandat această lucrare cu ocazia anului jubiliar care a marcat 1.600 de ani de la moartea sfântului, o figură importantă pentru Biserica din Liban şi recunoscut ca părintele maroniţilor.

Artistul spaniol Augusto Duenas a sculptat statuia dintr-un singur bloc de marmură de Carrara. Statuia îl înfăţişează pe Sf. Maron în actul de oferire a unei mici biserici în stil maronit, pe care o ţine în mâna sa stângă, în mâna dreaptă având un toiag. Cardinalul Nasrallah Pierre Sfeir, Patriarh de Antiohia al Maroniţilor, şi preşedintele libanez Michel Suleiman l-au însoţit pe Papa Benedict al XVI-lea la ceremonie. Înainte de a binecuvânta statuia, Papa a citat din Psalmi: „Dreptul ca finicul va înflori şi ca cedrul cel din Liban se va înmulţi”. Într-un interviu pentru ZENIT din octombrie 2011, preotul libanez Michele Saghbiny, decan al Institutului Pontifical pentru Studii Arabice şi Islamice (PISAI) din Roma, a reflectat asupra semnificaţiei aşezării statuii Sf. Maron în nişa Bazilicii: „El este patronul Bisericii Maronite, dar este de asemenea un sfânt catolic şi aparţine aşadar tuturor riturilor Bisericii”.

„Discipolii săi au apărat învăţăturile Conciliului de la Calcedon şi au fost singurii calcedonieni din zonă până la reunificarea câtorva dintre celelalte rituri răsăritene, secole mai târziu. Importanţa Sf. Maron şi a discipolilor săi stă în faptul că au rămas în unitate cu Roma, fiind unica Biserică [Răsăriteană] care a rămas în unitate de credinţă cu Episcopul Romei. Biserica Maronită este singura [Biserică Răsăriteană] care nu are două ramuri – una ortodoxă, una catolică”. Pr. Saghbiny a arătat că maroniţii sunt prezenţi în cea mai mare parte în Liban, care este singura ţară „atât arabică cât şi creştină”. „Este singurul loc din zonă în care se poate găsi o atât de mare populaţie creştină. Creştinii din celelalte ţări din Orientul Mijlociu se bazează pe creştinii din Liban. Ei îi susţin pe ceilalţi creştini din Orientul Mijlociu”.