Vestirea Evangheliei face să înflorească viaţa
01.06.2011, Vatican (Catholica) - Acolo unde este vestită, Evanghelia aduce viaţa, aşa cum ploaia face să reînverzească pământul uscat şi fără apă, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea la întâlnirea duminicală pentru antifonul marian pascal Regina Coeli – Bucură-te Regină a Cerului, recitat împreună cu mii de credincioşi, romani şi pelerini, reuniţi la amiază în Piaţa San Pietro duminică, 29 mai 2011. În saluturile în diferite limbi de după rugăciune, Pontiful a amintit că sâmbătă, 28 mai, s-au împlinit 30 de ani de la moartea Cardinalului Stefan Wyszynski, primatul Mileniului Poloniei creştine. Papa a evidenţiat lecţia abandonării lui totale în mâinile Maicii lui Dumnezeu, exprimată în motoul „Am pus totul în Maria”. Vă oferim alocuţiunea Papei după traducerea realizată de redacţia în limba română a Radio Vatican.
Iubiţi fraţi şi surori,
În cartea Faptele Apostolilor se relatează că, după prima persecuţie violentă, comunitatea creştină de la Ierusalim, cu excepţia apostolilor, s-a dispersat în regiunile din împrejurimi şi Filip, unul dintre diaconi, a ajuns într-un oraş din Samaria. Acolo l-a predicat pe Cristos înviat, şi vestirea sa a fost însoţită de numeroase vindecări, astfel încât încheierea episodului este extrem de pozitivă: „O mare bucurie i-a cuprins pe toţi în acest oraş” (Fapte 8,8). De fiecare dată ne impresionează această expresie, care în esenţa ei ne împărtăşeşte un sentiment de speranţă; ca şi cum ar spune: Este posibil! Este posibil ca omenirea să cunoască adevărata bucurie, deoarece acolo unde ajunge Evanghelia, înfloreşte viaţa; ca un pământ uscat şi fără apă care, irigat de ploaie, imediat reînverzeşte.
Filip şi ceilalţi ucenici, cu puterea Duhului Sfânt, au făcut în satele Palestinei ceea ce făcuse Isus: au predicat Vestea cea Bună şi au săvârşit semne minunate. Domnul era Cel care acţiona prin ei. Aşa cum Isus anunţa venirea Împărăţiei lui Dumnezeu, la fel ucenicii l-au vestit pe Isus înviat, mărturisind că El este Cristos, Fiul lui Dumnezeu, botezând în numele Său şi înlăturând orice boală a trupului şi a spiritului. „Şi a fost mare bucurie în acel oraş”. Citind acest pasaj, gândul ne duce spontan la forţa tămăduitoare a Evangheliei, care în decursul secolelor a „irigat”, ca un fluviu binefăcător, atâtea populaţii.
Unii mari sfinţi şi sfinte au dus speranţă şi pace unor întregi oraşe – ne gândim la Sfântul Carol Borromeul la Milano, în timpul ciumei; la Fericita Maica Tereza din Calcutta; la atâţia misionari, al căror nume este cunoscut lui Dumnezeu, care şi-au dat viaţa pentru a duce vestea lui Cristos şi a face să înflorească între oameni bucuria profundă. În timp ce puternicii acestei lumi căutau să cucerească noi teritorii pentru interese politice şi economice, mesagerii lui Cristos mergeau pretutindeni cu scopul de a-l duce pe Cristos oamenilor şi pe oameni lui Cristos, ştiind că numai El poate da adevărata libertate şi viaţa veşnică.
Şi astăzi vocaţia Bisericii este evanghelizarea: atât spre populaţiile care nu au fost încă „irigate” de apa vie a Evangheliei; cât şi spre acelea care, deşi având străvechi rădăcini creştine, au nevoie de nouă sevă pentru a produce noi roade, şi pentru a redescoperi frumuseţea şi bucuria credinţei. Iubiţi prieteni, Fericitul Ioan Paul al II-lea a fost un mare misionar, după cum arată şi o expoziţie amenajată în această perioadă la Roma. El a relansat misiunea „ad gentes” şi, în acelaşi timp, a promovat noua evanghelizare. Să le încredinţăm pe amândouă mijlocirii Mariei Preasfinte. Mama lui Cristos să însoţească mereu şi pretutindeni vestirea Evangheliei, pentru ca să se înmulţească şi să se lărgească în lume spaţiile în care oamenii să regăsească bucuria de a trăi ca fii ai lui Dumnezeu.
