„Chemarea înţelepciunii”, călăuză pentru lumea dezorientată de azi
03.06.2011, Bucureşti (Catholica) - „Secretul înţelepciunii se află chiar în natura lui Dumnezeu”. Aceste cuvinte extrase din învăţătura Mons. Vladimir Ghika stau drept motoul cărţii Chemarea înţelepciunii. Introducere în teologia naturală a sfântului Toma de Aquino, scrisă de Tereza-Brînduşa Palade, carte care a fost lansată în după-amiaza zilei de marţi, 31 mai 2011, la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sf. Tereza” din Bucureşti, informează ARCB.ro. Chemarea înţelepciunii „încearcă să ofere un ghid cât mai precis pentru apropierea de teologia naturală a Sf. Toma, nefiind o lucrare exegetică”. Prin ea autoarea doreşte să ofere cititorului român „o primă modalitate accesibilă de a se apropia de un tratat major al teologiei tomiste, fără a fi nevoit să recurgă direct la originalul latin Summa contra Gentiles sau la traducerile în alte limbi”.
Celor prezenţi în Aula Auditorium Maximum a Institutului, cinci vorbitori le-au oferit raţiuni pentru care cartea merită nu numai cumpărată, dar şi citită. Primul vorbitor a fost prof. dr. Gabriela Blebea-Nicolae, vicepreşedintele Societăţii tomiste din România, care după ce şi-a exprimat bucuria pentru apariţia acestei cărţi, a spus că problema apare în momentul în care trebuie să o recomanzi: „cui o recomanzi şi de ce o recomanzi”. Întrebarea pe care şi-a pus-o Blebea Nicolae a fost „în ce fel o carte scrisă pentru necredincioşi poate fi utilă şi recomandabilă, aşa cum o găsesc eu, şi pentru credincioşi? „Cred că un credincios este convins că Dumnezeu este şi nu îl pot decât clarifica şi ordona argumentele pe care Sf. Toma le expune”. Prezentarea scopului filosofiei ca şi „căutare a înţelepciunii” a făcut-o pr. Christophe-Marie Tribot Laspiere, superiorul Comunităţii „Sf. Ioan” din Bucureşti. Cartea, a afirmat el, este „o slujire foarte bună pentru oameni de azi pentru a-i conduce la privirea înţelepciunii şi pentru a trezi iubirea înţelepciunii”. Drd. Ana Petrache, întrebându-se care ar trebui să fie limbajul comun pentru dialogul între creştini şi gentiles (păgâni), a spus că un astfel de limbaj ar putea fi cel al ştiinţei „pentru a vorbi de limitele încercări pozitiviste de a explica lumea”.
Înainte de a da cuvântul autoarei, IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, a dezvăluit tuturor că citirea acestei cărţi l-a trimis cu gândul la mai multe lucruri. Titlul i-a reamintit de un curs pe care l-a urmat la Roma în care, printr-o incursiune în studiul Vechiul Testament, se dorea demonstrarea faptului că termenul de înţelepciune are alături un alt termen care se cheamă prudenţă, iar aceştia până la urmă sunt identici. Un alt lucru rememorat a fost cursurile din Seminar făcute cu părintele Eduard Ferenţ, „când învăţam argumentele acestea ale existenţei lui Dumnezeu”. „Noi ca Biserică putem să învăţăm, de exemplu, de la o iniţiativă, de la o carte scrisă de cineva, putem să luăm ceva să învăţăm, poate e o provocare pentru Biserică”, de a face ceva mai mult „nu pentru a-l recupera pe Sfântul Toma, că nu-i pierdut, cred că Biserica nu l-a pierdut niciodată, dar ceva se întâmplă sau s-a întâmplat şi sunt lucruri pe care poţi să nu îţi dai seama că ar trebui să le faci”.
La finalul lansării a luat cuvântul şi autoarea cărţii, Tereza-Brînduşa Palade. După ce a mulţumit celor prezenţi şi celor care au vorbit înaintea sa, a spus că această carte o recomandă tuturor, şi celor credincioşi şi celor necredincioşi, pentru că în faţa unor necredincioşi, unul care crede trebuie să poată spună ceva articulat, „nu numai ceva din Scripturi, ci ceva din credinţa noastră, iar primul mijloc natural pe care îl avem la dispoziţie este filosofia”. Părintele Wilhelm Dancă, în prefaţa cărţii, „scrisă în lumina dialogului dintre raţiune şi credinţă, dintre filozofie şi teologie”, „cartea se adresează oamenilor religioşi în sens larg fiindcă putem găsi aici o demonstraţie a faptului că religia nu se mişcă în gol şi nici nu cultivă iluzii, ci are de-a face cu Dumnezeul adoraţiei, ascultării şi rugăciunii”.
