Sărbătoarea hramului în comunitatea monastică a Fraţilor Sfintei Cruci
26.07.2011, Lugoj (Catholica) - În acest an comunitatea monastică „Fraţii Sfintei Cruci” de la mănăstirea greco-catolică „Preasfânta Treime” din comuna Giroc, judeţul Timiş, a avut marea bucurie de a sărbători hramul capelei Sfântul Prooroc Ilie atât anticipat, în ziua de duminică, 17 iulie, pentru a permite participarea câtor mai mulţi credincioşi, dar şi în ziua proprie a sărbătorii, 20 iulie, citim într-un material semnat de Flaviu A. Duma pe BRU.ro.
Astfel, în ziua de 17 iulie momentul festiv a început cu conferinţa susţinută de părintele ieromonah Jose R. Vela, în care, pe lângă prezentarea figurii monahului autentic şi a istoriei comunităţii, a răspuns la diverse întrebări puse de credincioşi: despre vocaţie, despre har şi despre cum harul lui Dumnezeu acţionează în Biserică. Părintele protos care a oficiat Sfânta Liturghie a fost părintele Ioan Mitrofan de la Blaj, fost rector şi profesor de teologie morală al Seminarului Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş. După liturghie, cei aproape 200 de participanţi au fost invitaţi la o agapă frăţească organizată de credincioşi, în special de cei din comuna Giroc. După-masă s-a desfăşurat lectio divina, condusă de părintele Valentin Danciu, în care credincioşii au fost invitaţi să aprofundeze un pasaj biblic referitor la viaţa proorocului Ilie, reflectând asupra propriei vieţi, a vieţii Bisericii şi lăsându-se atinşi de Cuvântul lui Dumnezeu. După vecernie, seara s-a încheiat cu acatistul Sfântului Ilie.
Hramul propriu-zis din data de 20 iulie a fost binecuvântat prin prezenţa Preasfinţiei sale Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj şi a Preasfinţiei sale Fulop Peter Kocsis, Episcop greco-catolic de Hajdudorog. În predica sa, Preasfinţitul Fulop a prezentat figura Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul ca unui monah, a cărui viaţă spirituală devine foc, fiind transformată prin puterea „arzătoare” a rugăciunii şi a contemplaţiei. De asemenea monahul nu trăieşte pentru sine, ci este chemat şi trimis de Domnul, chiar şi în pustiu, pentru a mijloci prin viaţa sa de rugăciune pentru întregul popor al lui Dumnezeu. Această comunitate, deşi mică, reprezintă un centru de spiritualitate important pentru viaţa Bisericii Greco-Catolice de astăzi, ea fiind un punct de referinţă în trăirea spirituală, liturgică şi intelectuală a credinţei catolice şi a tezaurului spiritualităţii bizantine. În încheierea slujbei, Preasfinţia sa Alexandru a vorbit despre evoluţia mănăstirii şi i-a încurajat pe credincioşi să descopere aceasta oază de pace şi mediu de rugăciune. Sfânta Liturghie a fost urmată de o agapă frăţească, iar de la orele 15, părintele Danciu a susţinut lectio divina, acum parcurgând un alt text referitor la Sfântul Ilie (învierea fiului văduvei). Seara s-a încheiat cu vecernia şi cu acatistul Sfântului Ilie.



