Papa în Calabria: „Nu vă temeţi să trăiţi şi să mărturisiţi credinţa!”
10.10.2011, Lamezia Terme (Catholica) - „Nu vă temeţi să trăiţi şi să mărturisiţi credinţa!”, a exclamat duminică, 9 octombrie 2011, Papa Benedict al XVI-lea, la celebrarea euharistică pe care a prezidat-o în Lamezia Terme (Catanzaro), în timpul vizitei sale pastorale de o zi în Calabria. În predica de la Liturghia celebrată la periferia industrială din Lamezia Terme, Papa a spus că a mers în Calabria pentru a împărtăşi cu credincioşii de aici „bucurii şi speranţe, eforturi şi angajamente, idealuri şi aspiraţii”. „Dacă observăm această frumoasă regiune, recunoaştem în ea un pământ seismic din punct de vedere nu doar geologic, ci şi structural, comportamental şi social; un pământ, aşadar, unde problemele se prezintă în forme acute şi destabilizatoare; un pământ în care şomajul este îngrijorător, unde o infracţionalitate adesea brutală răneşte ţesutul social, un pământ în care există continua senzaţie de a fi în pericol”.
„Nu vă temeţi să trăiţi şi să mărturisiţi credinţa în diferitele medii ale societăţii, în numeroasele situaţii ale existenţei umane!”, i-a îndemnat pe cei prezenţi, subliniind că credincioşii au toate motivele pentru a se arăta „puternici, încrezători şi curajoşi, şi aceasta graţie luminii credinţei şi forţei iubirii. Să nu cedaţi niciodată în faţa tentaţiei pesimismului şi a închiderii în voi înşivă. Faceţi apel la resursele credinţei şi ale abilităţilor voastre umane; străduiţi-vă să creşteţi în capacitatea de a colabora, de a avea grijă de ceilalţi şi de binele public, îngrijiţi haina de nuntă a iubirii; perseveraţi în mărturia dată despre valorile umane şi creştine atât de profund înrădăcinate în credinţa şi în istoria acestui pământ şi a populaţiei sale”.
Amintind că vizita sa are loc aproape de încheierea drumului început de Biserica locală prin redactarea proiectului pastoral cincinal, Papa a observat că „pentru a face faţă noii realităţi sociale şi religioase, poate mai încărcată de dificultăţi, dar şi mai bogată în oportunităţi, este necesară o muncă pastorală modernă şi organică, ce să implice în jurul Episcopului toate forţele creştine: preoţi, persoane consacrate şi laici, animate de angajamentul comun la evanghelizare. În această privinţă, a exprimat susţinerea pentru răspândirea practicării lectio divina şi pentru proiectul Şcoala Doctrinei Sociale a Bisericii. Pontiful a încurajat de asemenea „eforturile celor care, ca preoţi şi laici, sunt implicaţi în formarea cuplurilor creştine pentru căsătorie şi familie, cu scopul de a da un răspuns evanghelic şi competent la numeroasele provocări contemporane din domeniul familiei şi al vieţii”.
Lăudând „zelul şi dedicarea cu care preoţii îşi desfăşoară slujirea lor pastorală, precum şi munca sistematică şi pătrunzătoare de formare adresată lor, în particular celor mai tineri”, i-a îndemnat pe preoţi să îşi înrădăcineze tot mai mult viaţa spirituală în Evanghelie, „cultivând viaţa interioară” şi „o relaţie intensă cu Dumnezeu” şi detaşându-se „cu hotărâre de o anumită mentalitate consumistă şi lumească, o ispită des întâlnită în realitatea în care trăim. Învăţaţi să creşteţi în comuniunea dintre voi şi cu Episcopul, cu credincioşii laici, favorizând stima şi colaborarea”. În acelaşi timp, le-a cerut că valorifice „cu discernământ, după criteriile cunoscute ale eclezialităţii, grupurile şi mişcările”, care „se pot integra bine în pastoraţia Diecezelor şi a parohiilor, într-un profund spirit de comuniune”.
Papa s-a inspirat şi din Evanghelia zilei (Matei 22,1-14), care vorbeşte despre invitaţia adresată de un rege de a participa la un ospăţ de nuntă, imagine „folosită adesea în Scriptură pentru a indica bucuria în comuniunea şi abundenţa darurilor Domnului. Invitaţii sunt mulţi, dar se întâmplă ceva neaşteptat: ei refuză să participe la sărbătoare, au altceva de făcut. Dumnezeu este generos cu noi, ne oferă prietenia Sa, darurile, bucuria Sa, dar adesea noi nu primim cuvintele Sale, arătăm mai mult interes pentru alte lucruri, punem pe primul loc preocupările noastre materiale, interesele noastre. Invitaţia regelui întâlneşte şi reacţii de-a dreptul ostile, agresive. Dar aceasta nu împiedică generozitatea Sa. El nu se descurajează, şi trimite servitorii să invite multe alte persoane”. Există însă o condiţie pentru a rămâne la ospăţ: a îmbrăca haina de nuntă, „a iubirii”. „Noi toţi suntem invitaţi la masa Domnului, să participăm cu credinţă la ospăţul Său, dar trebuie să îmbrăcăm şi să îngrijim haina de nuntă, iubirea, să trăim o iubire profundă faţă de Dumnezeu şi de aproapele”.
