Jubileul de 200 de ani al bisericii din Becicherecul Mic
09.11.2011, Timişoara (Catholica) - Duminică, 6 noiembrie 2011, în comunitatea filială din Becicherecul Mic s-au celebrat două secole de la zidirea şi sfinţirea bisericii, cândva parohiale, din localitatea timişană. Comunitatea romano-catolică din Becicherecul Mic numără azi circa 100 de credincioşi, iar după „modelul” bănăţean, ea este formată din germani, maghiari, români, bulgari şi ţigani. Cândva parohie de sine stătătoare, comunitatea a scăzut drastic ca număr în ultimii ani ai comunismului şi chiar până în 1992, când credincioşii catolici germani, ce constituiau circa 90% din membrii comunităţii, au emigrat în Germania în căutarea unei vieţi mai bune, dezamăgiţi şi sătui de cele patru decenii de dictatură comunistă.
La iniţiativa şi invitaţia primăriei Becicherecul Mic, a organizaţiei germanilor bănăţeni emigraţi din Becicherecul Mic (Heimatortsgemeinschaft Kleinbetschkerek) în Germania şi a parohiei romano-catolice Biled, prin intermediul pr. Bonaventura Dumea, de care acum este dependentă filiala Becicherecul Mic, s-a marcat printr-o Sf. Liturghie solemnă jubileul acestui lăcaş de cult mult încercat în ultimii 15 ani. Celebrantul principal, sosit din însărcinarea Excelenţei Sale Martin Roos, Episcop de Timişoara, a fost Mons. Johann Dirschl, vicar general şi prepozit capitular, împreună cu pr. Sebastian Mirciov, secretar episcopal. Sfânta Liturghie a avut loc în capela amenajată în vechea casă parohială, devenită neîncăpătoare cu această ocazie. Biserica, dedicată Imaculatei Concepţiuni a Sf. Fecioare Maria nu a putut fi folosită nici cu această ocazie, deoarece în urmă cu mai mulţi ani a fost afectată grav de o furtună. Cu toate acestea se speră, ca în măsura găsirii unor fonduri, acest frumos edificiu ridicat în stil baroc târziu şi neo-clasic să fie redat micii sale comunităţi. În cadrul predicii sale cât şi în alocuţiunea de la final, părintele vicar general a evocat istoria, tradiţiile catolice şi sacrificiile acestei cândva numeroase comunităţi, încurajând pe cei rămaşi în practicarea credinţei catolice şi în fidelitatea faţă de Biserica lui Cristos. Clopotele i-au chemat vesele în această zi pe credincioşi la Sf. Liturghie, la fel cum în ianuarie 1945, din dispoziţia parohului, i-au însoţit cu plânsetul lor pe cei ce erau deportaţi la munca forţată în îngheţata şi îndepărtata Siberie, în URSS. Pentru unii, nu puţini, aceasta era ultima dată când le mai auzeau pe acest pământ.
Atât părintele vicar general, cât şi primarul localităţii dr. ing. Buzatu Constantin şi-au exprimat speranţa într-o viitoare, cât mai apropiată colaborare, pentru restaurarea bisericii şi pentru organizarea an de an a hramului (Kirchweih). Anul acesta, prin grija autorităţilor locale, a fost organizată o paradă a portului german (şvăbesc) local, cele 80 de perechi de tineri şi copii, conduse de mai mulţi credincioşi germani întorşi în vechea patrie pentru această ocazie, însoţindu-i pe reprezentanţii locali la Sf. Liturghie, iar după aceasta invitându-i pe toţi la căminul cultural din localitate. Prin grija părintelui-paroh, celebrarea a fost înfrumuseţată de corul bisericii din Biled, cărora li s-au alăturat cu cântecele lor credincioşii comunităţii locale. La finalul celebrării, Mons. Johann Dirschl a binecuvântat buchetul tradiţional de rosmarin împodobit cu panglici multicolore (Kirchweihstrauss), specific sărbătorilor de hram din Banatul de câmpie. Acesta a fost apoi purtat de perechea principală a hramului, pe stradă, înspre căminul cultural. Cu această ocazie a fost evidenţiată apariţia la Nurnberg a unei lucrări a lui Johann Bappert, intitulată „Noch sprechen die Steine” (Pietrele încă vorbesc) şi care conţine o deosebit de completă şi metodică inventariere, ilustrată, a crucilor şi monumentelor din cimitirului local, la rândul său renovat şi temeinic pregătit în acest an pentru data de 2 noiembrie.
Imagini
