„Tineri deschişi vieţii”, tema Zilei Naţionale pentru Viaţă din Italia
07.02.2012, Roma (Catholica) - Biserica din Italia a sărbătorit, pe 5 februarie 2012, Ziua Naţională pentru Viaţă, cu tema „Tineri deschişi vieţii”, informează agenţia catolică de ştiri SIR. Arhiepiscopul de Milano, Cardinalul Angelo Scola, a tratat această temă în prezenţa a 150 de tineri voluntari, care urmează un curs de formare pentru a deveni coordonatori ai organizării celei de-a VII-a Întâlniri Mondiale a Familiilor, care va avea loc la Milano, între 29 mai şi 3 iunie, anul acesta. „Ziua Vieţii este strâns legată de familie”, a explicat Cardinalul Scola. „Anul acesta, mesajul Episcopilor italieni se adresează în mod deosebit tinerilor, cerându-le să se formeze cu simţul familiei şi îndemnându-i pe adulţi să fie adevăraţi mărturisitori ai frumuseţii şi adevărului acestei experienţe”, citim pe situl Radio Vatican.
Cardinalul Scola a subliniat problematica „iernii demografice” din Italia, cu numeroase repercusiuni în plan social, abordând de asemenea chestiunea avortului. „Propunerea de a respecta viaţa din momentul conceperii şi până la sfârşitul natural” – a continuat Arhiepiscopul de Milano – „corespunde în mod profund cu ceea ce omul poartă în suflet. Nu doar creştinii, ci toţi cei care au un adecvat simţ al existenţei ca fiinţe umane şi al convieţuirii umane, trebuie să recunoască cât de mare este plaga pe care avortul o aduce umanităţii”.
În Mesajul Consiliului Episcopal Permanent al Conferinţei Episcopale Italiene pentru această a 34-a Zi Naţională pentru Viaţă, publicat pe ARCB.ro, citim: „Adevărata tinereţe rămâne şi înfloreşte în cine nu se închide vieţii. Ea este mărturisită de cine nu refuză darul ei – uneori misterios şi delicat – şi de cine se dispune să îi fie slujitor şi nu stăpân în sine însuşi şi în alţii”. „A educa pe tineri să caute adevărata tinereţe, să îi împlinească dorinţele, visele, exigenţele în mod profund, este astăzi o provocare centrală. Dacă tinerii nu sunt educaţi în sensul şi respectiv în respectarea şi în valorificarea vieţii, se sfârşeşte prin a îngreuna existenţa tuturor, se expune la deriva convieţuirii sociale şi se facilitează marginalizarea celor care se străduiesc mai mult”.
„Pentru a educa tinerii la viaţă este nevoie de adulţi mulţumiţi de darul vieţii, în care să nu prevaleze cinismul, calculul sau căutarea puterii, a carierei sau a distracţiei ca scop în sine. Tinerii de astăzi se află deseori la mila instrumentelor – create şi manevrate de adulţi şi surse de câştiguri bogate – care tind să sufoce angajamentul în realitate şi dedicarea la viaţă. Totuşi, aceste instrumente pot fi folosite în mod util pentru a da mărturie despre o cultură a vieţii. Mulţi tineri, în orice fel de situaţia umană şi socială, nu aşteaptă altceva decât un adult plin de iubire pentru viaţă, care să le propună fără moralism facil şi fără ipocrizie o cale pentru a experimenta fascinanta aventură a vieţii”.
„Este o chemare pe care Biserica a simţit-o dintotdeauna şi de care astăzi se lasă interpelată şi condusă cu putere. Pentru aceasta, o relansează tuturor – adulţi, instituţii şi organisme sociale -, pentru că cine iubeşte viaţa, simte responsabilitate pentru viitor… Cine iubeşte viaţa nu neagă dificultăţile: se angajează, mai degrabă, să educe pe cei tineri să descopere ce îi face mai deschişi în a se manifesta în sensul ei, al acelei transcendenţe spre care toţi aspiră, măcar pe bâjbâite. Se naşte astfel o atitudine de slujire şi de dedicare la viaţa celorlalţi care nu poate să nu mişte şi să stimuleze chiar şi pe adulţi”.
