Dezvelirea unei plăci comemorative în memoria părintelui Ioan Miclea
24.04.2012, Oradea (Catholica) - Ziua de 20 aprilie 2012 a fost o zi de sărbătoare pentru micul sat Racova, din judeţul Satu-Mare. Consiliul Judeţean Satu-Mare, în colaborare cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad – Filiala Satu-Mare, alături de Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional al Judeţului Satu-Mare, Biblioteca Judeţeană Satu-Mare şi Primăria Supur, au dezvelit o placă comemorativă în onoarea celui ce a fost preotul greco-catolic, teologul şi filosoful Ioan Miclea. Se împlinesc în acest an 110 ani de la naşterea sfinţiei sale şi 30 de ani de la trecerea sa la viaţa veşnică.
Placa comemorativă a fost amplasată pe casa părintească a distinsului preot, devenită de câţiva ani, prin îngăduinţa mătuşii Morica, capelă greco-catolică. La dezvelirea şi sfinţirea plăcii au participat printre alţii pr. Adrian Botea – preot paroh în localităţile Babţa şi Racova, pr. protopop Dumitru Roman din Satu-Mare, pr. protopop Vasile Goje din Ardud, pr. Marius Crişan – Supuru de Jos, pr. Cristian Laslo, alături de cele două fiice ale părintelui Ioan Miclea, Mezei cu familia din Baia-Mare – nepot, Cristian Sau, prefect al Judeţului Satu-Mare – nepot, reprezentanţi ai instituţiilor amintite, precum şi alte personalităţi politice judeţene. La colocviul ţinut în oraşul Satu-Mare, printre alte personalităţi, au luat cuvântul: pr. conf. univ. dr. Ioan Mitrofan – Centrul Cultural „Jacques Maritain” Blaj; prof. univ. dr. Mircea Popa; prof. univ. dr. Ioan Buzaşi – Universitatea Alba-Iulia.
Ioan Miclea s-a născut în data de 25.04.1902 în satul Racova (SM), într-o familie cu şapte copii. A urmat şase clase primare în satul natal până în anul 1915, iar după prima deflagraţie mondială s-a înscris la liceul din Şimleu Silvaniei. De aici a ajuns ulterior la Blaj unde a fost coleg cu viitorii Episcopi greco-catolici: dr. Ioan Suciu, dr. Tit-Liviu Chinezu şi Vasile Cristea, dar şi cu profesorul Nicolae Mărgineanu (SUA). Între anii 1925-1929 a studiat Teologia Greco-Catolică la Blaj, iar între anii 1943-1944 s-a înscris la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii clujene – mutată în refugiu la Sibiu – unde s-a bucurat de aprecierea marelui Lucian Blaga.
După hirotonirea ca preot, a activat în satul Vaidei, MS. În anul 1931 a fost numit profesor de religie în Târgu-Mureş. Din cauza evenimentelor din anul 1940, a fost nevoit să se refugieze la Blaj, unde a suplinit ca profesor de religie până în anul 1948, când a fost numit profesor de filosofie la Academia de Teologie Română Unită din Cluj-Napoca. Până în anul 1948 a publicat peste 150 de studii şi articole precum şi volume pe teme de filozofie, teologie, pedagogie şi critică literară. În urma desfiinţării abuzive a Bisericii Române Unite – în 1948 – a început perioada de calvar a vieţii sfinţiei sale, fiind anchetat, arestat şi ulterior marginalizat. Eliberat din închisoare a trebuit să-şi întreţină familia ca muncitor necalificat, fiind mereu hărţuit de anchete şi percheziţionat. În urma percheziţiilor, i-au fost arse sau confiscate lucrările în manuscris sau dactilografiate. În total, i-au fost arse peste 3000 de pagini dactilografiate, şi confiscate alte 250 de pagini.
La împlinirea vârstei de 80 de ani – şi 50 de ani de preoţie – a fost surprins de o scrisoare din Vatican a Fericitului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, prin care primea „binecuvântarea apostolică”, singura distincţie după o viaţă de muncă. Filosoful francez Jacques Maritain, cu care păstra o corespondenţă, îl denumea „cel mai mare gânditor român” al perioadei sale. Preotul, teologul şi filosoful Ioan Miclea a trecut în rândul drepţilor la data de 2 octombrie 1982, nerecunoscut în propria ţară, dar apreciat de către străini. Dintre operele păstrate, amintim: „Jacques Maritain, omul, filosoful şi creatorul”, Blaj, 1939; „Tangenţe româneşti la filosofia creştină”, Blaj, 1940; „Principii de pedagogie creştină”, Blaj, 1942; „Filosofiile şi filosofia creştină”, Blaj, 1943; „Oare aşa s-a gândit Hristos” sau „Evangheliile din Evanghelie”, Blaj, 1943; „Realismul în filosofia Românească”, Blaj, 1944; „Teoria originalităţii în filozofie”, Ed. Ars Longa, Iaşi, 1996. (După corespondenţa semnată de pr. Cristian Laslo pe EGCO.ro)
Imagini
