Rugăciune pentru Pruncii Nenăscuţi în Catedrala „Sf. Iosif”
07.05.2012, Bucureşti (Catholica) - În seara zilei de sâmbătă, 5 mai 2012, Catedrala „Sf. Iosif” din Bucureşti a fost gazda unui moment comunitar de rugăciune, oferit pentru apărarea vieţii pruncilor nenăscuţi, eveniment care s-a dorit a fi un semn de iubire nu „numai cu vorba, ci cu fapta şi adevărul” (1In 3,18) faţă de acei copii ce urmează să se nască şi în care e prezent darul vieţii. La această seară de rugăciune, care a început cu recitarea Rozariului Pruncilor Nenăscuţi şi a culminat cu celebrarea Sfintei Liturghii, au luat parte credincioşi din parohiile bucureştene şi din împrejurimi, însoţiţi de unul dintre Păstorii Arhidiecezei de Bucureşti, PS Cornel Damian.
PS Cornel, avându-i ca şi concelebranţi în jurul altarului pe pr. Eugen Bortoş, parohul comunităţii de la „Sfânta Fecioară Maria a Harurilor” (Sancta Maria Gratiarum) – Bărăţia, şi pe pr. Vincenţiu Balint, colaborator al parohiei Catedralei, a prezidat Sfânta Liturghie solemnă, în cadrul căreia, la omilie, i-a invitat pe toţi la o mai strânsă comuniune cu Cristos, el viţa, noi mlădiţele. „Comuniunea dintre noi şi Cristos este esenţială pentru viaţa noastră creştină, aşa cum esenţială este legătura dintre mlădiţă şi viţa de vie. […] Şi, de aceea, viticultorul, cel care are grijă de vie, îngrijeşte mlădiţele şi, uneori, intervine – am spune noi la o citire superficială – în mod destul de categoric: taie, taie nu numai mlădiţele uscate şi le aruncă, le îndepărtează, dar taie şi pe cele mai puţin dezvoltate pentru ca acestea să aducă rod şi mai mult. […] Comuniunea sau a rămâne împreună cu Cristos înseamnă a fi unit în iubire, a fi unit într-o viaţă pe care noi o alimentăm din Cel care este viaţa şi învierea noastră. Aceasta este adevărata viaţă creştină. A fi creştin înseamnă a rămâne cu Cristos în fiecare moment, în fiecare clipă. A rămâne cu El în momentele de bucurie, dar şi în momentele de tristeţe sau, mai bine zis, în momentele de tristeţe, dar şi în momentele de bucurie, în momente de durere, ca şi în momente de fericire.”
Acest a rămâne împreună cu Cristos, a trăi comuniunea cu El, începe încă din momentul conceperii, a ţinut să sublinieze Episcopul auxiliar de Bucureşti. Reamintind celor de faţă că „în seara aceasta la Liturghie ne rugăm într-un mod deosebit pentru acei prunci cărora li se refuză dreptul la viaţă”, PS Cornel s-a referit la adevărul absolut pe care l-a afirmat cu tărie în scrisoarea enciclică Evangelium vitae Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea: „dreptul la viaţă este sacru”. „În momentul conceperii se creează acea comuniune dintre cel chemat la viaţă şi Dumnezeu Creatorul. În acel moment intervine Dumnezeu Creatorul cu lucrarea Sa sfântă, sădind sufletul cel nemuritor în corpul care, iată, este creat după chipul şi asemănarea Sa. Şi, de aceea, nimeni nu are voie să intervină, într-o formă sau alta, în această derulare firească a darului vieţii, pentru că viaţa este un dar.” „Dumnezeu este izvorul vieţii”, „Dumnezeu este Dumnezeul celor vii” şi „omul este chemat la viaţă” – a insistat înaltul prelat; însă, din păcate, omul este înclinat spre o iubire egoistă, spre „o iubire care înseamnă egocentrism”. Iar această iubire denaturată face ca, din nefericire, România să deţină încă „primul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de avorturi: 1.156 de avorturi la 1.000 de nou-născuţi”. De aceea, a încheiat PS Cornel, „noi în seara aceasta vrem să cerem de la Dumnezeu ca să îi lumineze pe toţi aceia care au responsabilitate în societate şi să recunoască dreptul la viaţă de la naştere, naşterea naturală, până la stingerea naturală a omului. Să recunoască dreptul la viaţă, să recunoască sacralitatea vieţii şi să nu îi fie refuzat nimănui, niciunui prunc, acest drept ca să trăiască, pentru că viaţa este darul lui Dumnezeu şi creştinul este chemat prin glasul Bisericii, în lumina învăţăturii Sfintei Scripturi, a Cuvântului lui Dumnezeu, să se deschidă în faţa acestui dar.”
La sfârşitul Sfintei Liturghii şi după Adoraţia Euharistică, părintele Vincenţiu Balint a prezentat pe scurt Rozariul Pruncilor Nenăscuţi. Scoţând dintr-un săculeţ rozariul şi arătându-l celor prezenţi, a spus că în data de 13 octombrie 2004, Fericitul Papa Ioan Paul al II-lea primea o delegaţie ce îi aducea un rozariu asemănător pe care l-a binecuvântat. „Rozariul pentru Pruncii Nenăscuţi este format din lacrimi ce au în interior un mic prunc”. „Preasfânta Mamă ne-a spus prin vizionara Maureen Sweeney Kyle: ‘Acesta este noul Sacramentaliu pentru lumea de astăzi. Vă este dat pentru a învinge avortul. Cu fiecare rugăciune Bucură-te, Marie spusă dintr-o inimă iubitoare veţi salva un copilaş de la avort’. […] Deşi Biserica nu s-a pronunţat în mod categoric asupra veridicităţii şi supranaturalităţii viziunilor şi mesajelor”, a ţinut părintele să menţioneze, „totuşi niciodată nu s-a împotrivit faptului ca credincioşii să se unească în rugăciune pentru diferite intenţii, în cazul de faţă pentru apărarea dreptului la viaţă al pruncilor nenăscuţi, fiind fidelă promisiunii lui Cristos, Mirele ei, care a spus: ‘Unde doi sau trei sunt adunaţi în numele meu, sunt şi eu acolo în mijlocul lor’.” Această comuniune de rugăciune de la Catedrala „Sf. Iosif” s-a înscris în marea campanie din întreaga lume „Un Milion de Rozarii pentru Pruncii Nenăscuţi”, promovată de Organizaţia „Saint Michael the Archangel” din Statele Unite ale Americii, 4-6 mai 2012, prin care se vrea o conştientizare o realităţii că avortul este o crimă abominabilă împotriva darului vieţii din pruncii nenăscuţi. (După materialul semnat de Florentina Bratosin pe ARCB.ro)
Imagini
