Pregătirea pentru căsătorie trebuie să fie un itinerariu de viaţă creştină

15.05.2012, Roma (Catholica) - Cardinalul Ennio Antonelli, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Familie, a susţinut vineri, 4 mai 2012, o conferinţă, organizată de grupul Iniţiative Culturale, Educaţionale şi Familiale (ICEF) în parohia romană Sf. Eugene. Cardinalul a abordat între altele problema divorţului, specificând faptul că „este necesar să se facă cunoscute costurile, nu doar cele economice ci şi costurile umane pe care acesta le produce, atât pentru cuplul care se separă cât şi pentru copil, şi toate situaţiile complexe care se creează. Există multe studii în această privinţă. Problema este că există un fel de conspiraţie a tăcerii: acestea sunt subiecte care nu trebuie abordate. Atunci, cine trebuie să vorbească? Laicii – acesta este domeniul vostru”, a spus el. „Deoarece Biserica poate arăta idealul, frumuseţea, dar apoi competenţa studiilor, sau încercarea de a schimba lucrurile, este domeniul vostru”.

Despre anulările căsătoriilor, a spus: „Este adevărat faptul că astăzi există mai multe căsătorii anulate decât în trecut. În cartea-interviu ‘Lumina lumii’, Papa a arătat că în trecut putea şi trebuia să fie presupusă validitatea căsătoriei făcute într-o biserică. Astăzi, în schimb, acest lucru nu mai poate fi făcut; din cauza actualei confuzii de idei, de modele de viaţă, de comportamente, nu putem lua drept sigur faptul că o persoană care se căsătoreşte într-o biserică face acest lucru pentru că ştie ce este căsătoria, este bine motivată şi bine intenţionată. Şi acest lucru înseamnă că este necesară mai multă seriozitate”.

„Deja în Familiaris Consortio, Papa Ioan Paul al II-lea spunea că pregătirea trebuie să fie de tip catecumenal, nu pur şi simplu o serie de conferinţe cu o dezbatere cu un specialist, un doctor, un teolog etc., ci mai degrabă un itinerariu prelungit de viaţă creştină, doctrinal dar în esenţă practic, conţinând învăţarea rugăciunii, dialogul în cuplu, cunoaşterea reciprocă profundă, planuri, activităţi de caritate, o serie de comportamente care trebuie să dea o anumită garanţie a unei orientări bune”, a continuat el. Cardinalul a sugerat că pregătirea „trebuie să fie făcută în grupuri mici, sub călăuzirea unui cuplu căsătorit exemplar şi devotat, care să conducă un grup mic de cupluri logodite, în care să prevaleze dialogul în grup, angajamentele concrete, mărturiile reciproce etc. Întreaga logodnă trebuie să fie o pregătire pentru căsătorie, un exerciţiu concret de viaţă creştină”.