Nimeni nu are puterea de a dispune de viaţa aproapelui său
06.11.2012, Paris (Catholica) - „Nici o fiinţă umană nu are puterea de a dispune de viaţa aproapelui său”, a declarat duminică, 4 noiembrie 2012, preşedintele Conferinţei Episcopale Franceze, Cardinalul Andre Vingt-Trois, Arhiepiscop de Paris, în cadrul discursului său de deschidere a Adunării plenare a Episcopilor francezi, reuniţi la Lourdes (3-8 noiembrie 2012). Cardinalul Vingt-Trois a subliniat în cinci afirmaţii respectarea integrală a fiinţei umane încă de la conceperea sa. În prima afirmaţie, a precizat respectarea unei interdicţii: „Nici o fiinţă umană nu are puterea de a dispune de viaţa aproapelui său, oricare ar fi stadiul dezvoltării sale, şi oricare ar fi dizabilităţile de care poate să fie afectat sau deteriorarea stării sale de sănătate. Oricare dintre noi este responsabil de respectarea acestei interdicţii absolute de a ucide, şi societatea noastră trebuie să se implice pentru a elimina deficienţele în această privinţă”.
A doua afirmaţie a fost: „Fiecare fiinţă umană concepută are dreptul să trăiască, în oricare moment al dezvoltării sale. Părinţii care l-au chemat la viaţă sunt responsabili de aceasta, şi societatea trebuie să îi susţină şi să îi ajute în exercitarea acestei responsabilităţi. Respectul faţă de embrion face parte din această protecţie pe care societatea o datorează celor mai slabi membri ai săi”. A treia afirmaţie se referă la copil şi la originile sale: „Fiecare copil venit pe lume are dreptul să îi cunoască pe cei care i-au dat viaţă şi să fie crescut de ei, în conformitate cu Convenţia Internaţională referitoare la drepturile copiilor, ratificată de Franţa în 1990… Acest drept impune să nu fie legalizată procrearea anonimă, care face să fie imposibil de menţinut acest imperativ”.
A patra afirmaţie subliniază: „Fiecare copil are dreptul de a fi educat. Această obligaţie revine în primul rând părinţilor săi, care sunt primii responsabili de educaţia copiilor lor. Societatea trebuie să îi susţină şi să îi ajute… Obligaţia educaţiei revine apoi instituţiei şcolare… A indica binele şi răul face parte din această responsabilitate colectivă”. A cincea afirmaţie, despre educarea tinerilor care încalcă legea, arată că „indiferent care este statutul lor juridic: francezi, străini, în situaţii reglementate sau nu, nu trebuie să fie doar încarceraţi. Într-un parcurs educativ, pedeapsa poate să fie necesară. Ea trebuie să aibă întotdeauna ca obiectiv transformarea pozitivă a celui care o merită. Nu trebuie să eludeze responsabilităţile adulţilor în declanşarea, organizarea sau exploatarea delincvenţei”.
Cardinalul a concluzionat afirmând: „Pentru a încheia, doresc să evoc un drept care priveşte direct practicarea religiei noastre şi care, în sine, face parte dintre elementele constitutive ale laicităţii… Este vorba despre dreptul copiilor de a primi o formare creştină liber aleasă de familia lor, complementară formării lor şcolare”. Afirmaţiile Cardinalului au fost făcute pe fondul controversatei propuneri de lege care deschide dreptul la căsătorie şi adopţie pentru cuplurile de acelaşi sex, care va fi prezentată Consiliului de Miniştri în ziua de miercuri, 7 noiembrie.
