Cardinalul André Vingt-Trois şi coaliţia pentru apărarea căsătoriei
28.02.2013, Paris (Catholica) - Următorul material este o prezentare semnată de Micaela Biferali pentru „Inside the Vatican”, apărută în cadrul topului pe care l-a întocmit această publicaţie cu personalităţile anului 2012. Cum numele Cardinalului de Paris se regăseşte adesea în listele de „papabili”, preluăm în continuare prezentarea, aşa cum se regăseşte în articolul pe luna februarie al revistei electronice Lumea Catholica, pentru a-l cunoaşte ceva mai bine pe acest prelat deosebit.
Una dintre societăţile cele mai secularizate este cea din Franţa. Totuşi, în anul 2012, s-a format o coaliţie neaşteptată în apărarea căsătoriei tradiţionale, condusă de Arhiepiscopul de Paris şi preşedintele Conferinţei Episcopale Franceze, Cardinalul André Vingt-Trois. Datorită acestei aproape miraculoase evoluţii din Franţa, îl onorăm pe Cardinalul Vingt-Trois ca una dintre cele 10 personalităţi ale anului încheiat.
Noul preşedinte al Franţei, liderul socialist François Hollande, a promis în campania prezidenţială din 2012 că va „reforma” familia franceză făcând legală „căsătoria” cuplurilor homosexuale, precum şi adoptarea de copii de către astfel de cupluri. De asemenea, a promis legalizarea eutanasiei – a „uciderii din milă” a persoanelor în etate sau infirme. Ambele propuneri sunt împotriva demnităţii umane din perspectiva învăţăturii morale a Bisericii. Dar cum să explici răul membrilor unei societăţi secularizate care nu mai văd nimic rău în aceasta, ci mai degrabă o normalizare prin legalizare? Aceasta este problema cu care se confruntă Cardinalul Vingt-Trois şi alţi lideri catolici din lumea întreagă.
Prelatul s-a decis să construiască o alianţă. Şi a decis să îşi bazeze argumentele pe un punct asupra cărora cad de acord persoane de diferite credinţe, chiar şi necredincioase: binele copiilor. Cu răbdare, Cardinalul şi-a început susţinerea cauzei pas cu pas, până la a ajunge la întreaga societate franceză. Peste vară a scris o rugăciune specială, intitulată „Rugăciune pentru Franţa”, trimiţând-o la toate Diecezele pentru a fi citită la 15 august, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Rugăciunea naţională pentru Franţa reprezintă un străvechi obicei. În 1638, regele Louis al XIII-lea a decretat că în toate bisericile trebuie să se aducă rugăciuni pentru „binele ţării” la 15 august. Practica anuală s-a cam pierdut după cel de-al doilea război mondială, dar Cardinalul Vingt-Trois a decis să o readucă în actualitate.
În rugăciunea sa, Arhiepiscop de Paris cerea credincioşilor să se roage pentru „noii lideri” ai Franţei, ca să aibă acel „simţ al binelui comun, care trebuie ales în ciuda presiunilor de a răspunde unor cerinţe particulare”. Cu o altă ocazie, el se plângea de legislaţia franceză (de modificările care se doresc a fi operate) că „nu este pentru toţi cetăţenii, ci doar pentru câţiva”. Apoi s-a întâmplat ceva extraordinar. Începând din vară, liderii religioşi ai Franţei, majoritatea catolici, dar şi mai mulţi lideri evrei, musulmani, protestanţi şi ortodocşi, precum şi politicieni conservatori fără vreo apartenenţă religioasă, au început să se mobilizeze împotriva schimbărilor din lege, în special împotriva prevederii care ar permite cuplurilor homosexuale să adopte copii.
Campania a găsit o modalitate de a folosi împotriva legii propria ei logică şi argumentele susţinătorilor legii. Aceştia susţineau că este vorba de „drepturi civile”, sau „drepturi ale omului”, când se cere deschiderea adopţiei pentru homosexuali. Oponenţii legii au argumentat că da, este o problemă de „drepturi civile” sau de „drepturi ale omului”, dar nu ale părinţilor, ci ale copiilor. Copiii au de asemenea drepturi, iar printre acestea dreptul de a avea o mamă şi un tată. Aprobarea legii care legalizează uniunile homosexuale şi le permite să adopte copii nu ar fi spre binele copiilor şi, mai mult, ar „zgudui temeliile societăţii”, după cum a susţinut Cardinalul la adunarea plenară din toamnă a Episcopilor francezi.
Campania a început să susţină că noua lege nu doar ar acorda un „drept” negat unei clase de oameni ce doresc acel drept, ci ar zgudui întreaga structură socială. „Departe de a deschide pur şi simplu căsătoria pentru noi categorii, legea pentru ‘căsătoria’ persoanelor de acelaşi sex ar implica schimbări ce îi vor afecta pe toţi”, a spus Cardinalul Vingt-Trois. „Astfel de schimbări radicale cer o dezbatere naţională şi nu opinia unor sondaje pe care nu te poţi baza sau presiunea puternică a unor grupări.” Prelatul a mai dezvoltat un argument: guvernul se concentrează pe acest tip de „căsătorie” şi pe legislaţia despre adopţie pentru a evita tratarea gravelor probleme economice ale ţării. „Regretăm opţiunea guvernului de a concentra atenţia publică atât de mult pe aceste probleme, de fapt secundare. Prioritatea pentru cetăţenii noştri este reprezentată de consecinţele crizei economice şi financiare – închiderea fabricilor, şomajul în creştere, nesiguranţa pentru viitor.”
Liderul catolic le-a cerut credincioşilor să îşi manifeste opoziţia faţă de reforma dorită de socialişti, atât prin trimiterea de scrisori cât şi prin participarea la marşuri. La 19 noiembrie, Cardinalul a ţinut o conferinţă de presă la Centrul Saint Louis de France, din Roma. Demonstraţia împotriva propunerilor legislative, de la sfârşitul săptămânii anterioare, atrăsese „mai mulţi oameni decât mă aşteptam”, a spus el. De ce? Deoarece mulţi catolici au început să înţeleagă nevoia de „mărturie publică”, dar şi pentru că „credincioşi de alte religii, dar şi agnostici, oameni de diferite orientări politice” au început să aibă „dubii serioase despre reformă”. Pentru curajul de a da mărturie despre principiile moralei catolice, pentru atitudinea fermă în apărarea drepturilor copiilor, suntem bucuroşi să îl onorăm pe Cardinalul Vingt-Trois în lista primelor 10 personalităţi ale anului 2012.
