Cum să nu informezi despre Conclav
12.03.2013, Roma (Catholica) - Informările făcute de jurnalişti privitor la Conclavul papal face ca deodată jurnalismul de tabloid să pară de calitate, a declarat ironic părintele bazilitan Thomas Rosica. Preotul canadian conduce postul tv „Salt & Light”, fiind chemat la Roma pentru a ajuta biroul de presă al Sfântului Scaun în această perioadă agitată. Dacă s-a declarat uimit de lipsa de obiectivitate a presei italiene, un material despre Zenit se întreabă ce ar spune despre presa australiană.
La o emisiune a unui post de televiziune, care pretindea că oferă „ghidul complet pentru procesul de alegere a Papei”, s-a spus că pe perioada Conclavului Cardinalii „sunt închişi în Vatican şi primesc doar pâine şi apă, pentru a fi încurajaţi astfel să ia o decizie rapidă”. În timp ce reşedinţa de la Domus Sanctae Marthae nu este chiar hotel de cinci stele, mesele cu siguranţă nu se limitează la pâine şi apă. În aceeaşi emisiune se mai spunea că toţi Cardinalii sunt deserviţi de un medic şi un bucătar. Din nou, complet greşit, existând un personal mult mai complex care ajută la reşedinţa unde stau Cardinalii, plus preoţii disponibili pentru spovadă. Despre concluziile voturilor, emisiunea susţinea că voturile sunt arse după fiecare rundă. În fapt se ard o singură dată după primele două voturi de dimineaţa, respectiv o singură dată după cele două voturi de după-masa. Deci în total de două ori, nu de patru ori. Şi se vor arde la sfârşitul sesiunilor, excepţie dacă se alege Papă după primul vot de dimineaţă sau de după-masă.
Într-un articol al concernului Fairfax Media, tot din Australia, Peter Munro îşi prezintă ideile în urma unei discuţii avute cu pr. Bob Maguire, fost paroh în Melbourne, binecunoscut pentru criticismul său la adresa autorităţilor ecleziale. Articolul îl citează pe acesta spunând despre alegerea Papei: „Nu mă interesează cine preia funcţia. Ar putea foarte bine să dea cu zarul. Nu ar fi nici o diferenţă.” Tot din aceeaşi sursă luni a venit un articol despre Cardinalul George Pell, de Sydney, în care se reia laitmotivul abuzurilor sexuale. Contează prea puţin pentru Barney Zwartz faptul că acuzele din 2002 au fost de mult timp clasate ca nefondate. Cazul unui tânăr care spunea că ar fi fost abuzat în anii 1960 de actualul Cardinal, la o tabără organizată de o parohie, a fost demontat de un judecător necatolic, după cum chiar Zwartz scria în 2010.
Dar şi din părţi catolice vin informaţii inexacte şi derutante. O organizaţie catolică, fondată de pr. Michael Kelly SJ, nu doar recomandă materiale precum cel al lui Zwartz, dar şi oferă o viziune a fondatorului, în care se spune că „problemele Bisericii au o paralelă ciudată în China şi Vienam”. „Ambele sunt ţări aflate la sfârşitul ciclului revoluţionar, început de figuri mari ce au dat naştere situaţiei actuale: Mao Zedong şi Ho Chi Minh. Este un semn de oboseală când liderii actuali folosesc maxime ale liderilor care le-au format gândirea pentru a răspunde provocărilor create în secolul XIX”. Nu este clar dacă se face o paralelă între Papa Benedict al XVI-lea şi Mao sau Ho Chi Minh, sau dacă se gândeşte la fondatorul Bisericii, Isus Cristos. Multe dintre aşa numitele ştiri ce apar prin presă în aceste zile relevă mai mult idei preconcepute decât ce se întâmplă de fapt.
