Normele şi riturile care reglementează procedurile Conclavului

12.03.2013, Vatican (Catholica) - Desfăşurarea procedurilor care au loc într-un Conclav nu sunt stabilite pe baza opiniei personale, nici nu sunt supuse gusturilor trecătoare sau improvizaţiei. Tradiţia liturgică – stabilită după reformele liturgice ale Conciliului Vatican II – arată cu mare precizie normele şi riturile care trebuie respectate. Acestea se găsesc în Cartea Riturilor Conclavului. Primul aspect pe care îl evidenţiază cartea este importanţa Conclavului, deoarece implică alegerea Pontifului Roman. Apoi, concentrându-se pe Liturghia care precede intrarea Cardinalilor electori în Conclav, se dedică un capitol întreg explicării riturilor şi părţilor acestei celebrări euharistice.

Al doilea capitol descrie momentele cele mai semnificative ale ceremoniei de intrare în Conclav, cu jurământul specific pe care îl depun Cardinalii. Procesul de votare este de asemenea supus unei ordini precise de urmat, la fel ca şi ritualurile care îl preced şi îl urmează, şi momentul în care Cardinalul ales acceptă funcţia de Pontif Roman. Cartea Riturilor Conclavului se încheie, în capitolul al cincilea, cu anunţarea solemnă a alegerii Papei şi prima sa binecuvântare urbi et orbi dată din balconul Bazilicii San Pietro. În concordanţă cu Constituţia Apostolică „Universi Dominici Gregis” promulgată de Papa Ioan Paul al II-lea, Papa Benedict al XVI-lea a introdus câteva noi elemente pentru a îmbunătăţi procedura Conclavului. De exemplu, la Liturghia Pro eligendo Romano Pontifice, celebrată în dimineaţa zilei în care Cardinalii electori intră în Conclav, sunt aşteptaţi să participe toţi Cardinalii, nu doar cei electori.

O altă adăugare priveşte locul în care trebuie să înceapă ritul intrării în Conclav şi unde trebuie să îşi depună Cardinalii jurământul – în Capela Paulină. Reglementările prevăd de asemenea ca, pentru această ceremonie, Cardinalul senior în ierarhie – care este actualmente Cardinalul Giovanni Battista Re – să prezideze celebrarea, care începe cu semnul crucii şi proclamarea cuvintelor: „Domnul, care călăuzeşte inimile noastre în iubirea şi răbdarea lui Cristos, să fie cu voi cu toţi”. După această scurtă rugăciune, Cardinalul Re îi va invita pe toţi cei reuniţi să înceapă procesiunea spre Capela Sixtină, unde va avea loc Conclavul, cu aceste cuvinte: „Venerabili Fraţi, după ce am celebrat misterul divin, intrăm acum în Conclav pentru a alege Pontiful Roman. Întreaga Biserică, unită cu noi în rugăciune, invocă neîncetat harul Duhului Sfânt, pentru a alege dintre noi un Păstor demn al întregii turme a lui Cristos. Fie ca Domnul să călăuzească paşii noştri pe calea adevărului, pentru ca, prin mijlocirea Preasfintei Fecioare Maria, a Apostolilor Petru şi Paul şi a tuturor sfinţilor, să facem întotdeauna cele bineplăcute Lui”.

După această rugăciune, Cardinalii merg spre Capela Sixtină, în urma unui ministrant care poartă crucea, a corului, a maeştrilor de ceremonii, a secretarului Colegiului Cardinalilor şi a prelatului care va conduce meditaţia Cardinalilor electori. Procesiunea se încheie cu un diacon, îmbrăcat în veşminte liturgice, ducând Evanghelia, alături de Cardinalul Re şi maestrul de ceremonii. În timpul procesiunii, Cardinalii vor intona Litania Tuturor Sfinţilor – o rugăciune care are o importanţă deosebită în celebrările liturgice latine şi aminteşte sfinţi din Apus şi din Răsărit – şi celebrarea se va încheia cu imnul „Veni Creator Spiritus”, atunci când toţi au intrat în Capela Sixtină. Câteva nume care nu sunt în mod obişnuit invocate, dar care reprezintă Biserica Universală, au fost introduse în Litania Tuturor Sfinţilor, între care: patriarhii şi profeţii Avraam, Moise şi Ilie; Sf. Maron din Liban; Sf. Frumencio din Etiopia şi Eritreea; Sf. Nina din Georgia; Sf. Grigore Iluminătorul din Armenia; Sf. Patrick din Irlanda; şi alţi sfinţi reprezentând diferite ţări, cum ar fi martiri din Canada, Uganda, Coreea şi Oceania; Sf. Roza de Lima, Peru, pentru America de Sud; şi câţiva Papi, între care Sf. Pius al X-lea.

Jurământul solemn depus de Cardinali în Capela Sixtină se face după formula stabilită în Constituţia Apostolică „Universi Dominici Gregis”. După recitarea formei comune a jurământului, fiecare Cardinal îşi pune mâna pe Evanghelie şi rosteşte individual forma prescrisă pentru jurământ. După ce şi ultimul Cardinal elector a depus jurământul, maestrul de ceremonii rosteşte formula tradiţională „Extra omnes”, şi toţi cei care nu iau parte la Conclav trebuie să părăsească Capela Sixtină. Pe lângă Cardinalii electori, singurii care vor mai fi prezenţi în Capela Sixtină sunt maestrul de ceremonii şi Cardinalul Prospero Grech OSA, care va susţine o meditaţie privind îndatorirea importantă care le revine, şi astfel nevoia de a acţiona cu bună intenţie pentru binele Bisericii Universale. După acest îndemn, Cardinalul Re va propune Colegiului electorilor să înceapă prima rundă de vot a Conclavului.