Celulele rădăcină adulte: un progres al ştiinţei
10.04.2013, Vatican (Catholica) - La un an şi jumătate de la primul congres internaţional pe tema medicinii regenerative, organizat de Vatican în colaborare cu Fundaţia Stem for Life, a fost anunţată o nouă întâlnire pe tema tratamentelor pe baza celulelor rădăcină. În perioada 11-13 aprilie 2013, în Aula Nouă a Sinodului, în Vatican, se va desfăşura conferinţa internaţională „Medicina regenerativă: schimbare fundamentală în ştiinţă şi în cultură. Iniţiativa este promovată de Consiliul Pontifical pentru Cultură şi de Fundaţia Stem for Life. Congresul urmăreşte să marcheze o schimbare de pas în dezbaterea asupra celulelor rădăcină, depăşindu-se dualismul celule rădăcină embrionare / celule rădăcină adulte, atenţia concentrându-se mai degrabă asupra celor adulte, ca patrimoniu consolidat de actuala cercetare medico-ştiinţifică.
Între personalităţile proeminente care vor interveni în lucrările congresului se numără John Gurdon, care a primit Premiul Nobel pentru medicină în 2012, a cărui prezentare este prevăzută pentru vineri, 12 aprilie, de la ora 10.35. Aşa cum a explicat Cardinalul Gianfranco Ravasi, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Cultură, cu ocazia conferinţei de presă de prezentare a evenimentului, desfăşurată în dimineaţa zilei de marţi, 9 aprilie, în Sala de Presă a Vaticanului, congresul va aborda teme foarte delicate – ca, de exemplu, boala Alzheimer – din perspectiva la a da un răspuns la marea şi răspândita întrebare despre suferinţa umană. Pe teme precum cercetarea pe celule rădăcină Biserica Catolică nu intervine doar „negativ”, pentru a stabili de altfel necesarele limite etice, ci are mai ales o abordare „pozitivă”, oferind o viziune „nu doar spirituală ci şi o implicare concretă”, a adăugat Cardinalul Ravasi, amintind faptul că o mare parte dintre relatările evanghelice sunt dedicate vindecărilor de bolnavi făcute de Isus.
Apropiatul congres are şi o implicaţie cu caracter „social şi civil”, a explicat Cardinalul, deoarece cercetarea ştiinţifică are un impact pozitiv asupra umanităţii suferinde, începând de la familiile bolnavilor, care trebuie să suporte considerabile costuri umane şi economice. Dr. Robin Smith, administrator delegat al Companiei NeoStem şi preşedinte al Fundaţiei Stem for Life, a definit „miraculos” parteneriatul dintre Fundaţie şi Consiliul Pontifical pentru Cultură, din care a rezultat „misiunea curajoasă” de „a educa lumea în privinţa posibilităţii tratamentelor prin intermediul celulelor rădăcină adulte”. În centrul acestei colaborări, a explicat ea, există „un angajament riguros în favoarea unei etici a ştiinţei”. Deja cu ocazia congresului din 2011, Vaticanul şi Fundaţia Stem for Life au precizat că colaborarea lor nu se bazează pe „a spune oamenilor ce să nu facă”, ci mai degrabă pe a explica „ce trebuie să facă”, adică a ilustra toate posibilităţile terapeutice pe care le oferă celulele rădăcină adulte şi perspectivele de dezvoltare a cercetării în acest domeniu.
Răspunzând la o întrebare referitoare la valenţa politică a cercetării pe celule rădăcină şi la perceperea acestei tematici din partea celor neimplicaţi în această muncă, Robin Smith a observat că în urmă cu 10-15 ani, întreaga atenţie era concentrată aproape exclusiv asupra celulelor rădăcină embrionare, în timp ce astăzi evoluţia cercetării duce inevitabil la a se lua în considerare rezultatele mai bune obţinute cu cele adulte. „Chiar şi politica începe să se confrunte mai mult cu rezultatele concrete şi cu datele ştiinţifice, decât cu promisiunile pe care celulele rădăcină embrionare nu le-au împlinit”. Constatarea eficienţei mai mari a celulelor rădăcină adulte poate fi aşadar considerată, în toate privinţele, „un progres al ştiinţei”.
În încheierea conferinţei de presă a intervenit Mons. Tomasz Trafny, responsabil al Departamentului Ştiinţific al Consiliului Pontifical pentru Cultură. Împreună cu Cardinalul Ravasi, „am înţeles că ceea ce avem înainte este mult mai articulat faţă de previziunile noastre iniţiale, de acum câţiva ani, când am gândit parcursul de urmat”. Acest parcurs, axat iniţial pe principiul „a înţelege – a cunoaşte – a studia”, a fost înglobat în „a traduce – a forma – a răspândi”. Este vorba de a transmite, „într-un limbaj accesibil tuturor”, mesajul că credinţa „nu se teme de ştiinţă” şi că în privinţa celulelor rădăcină, în mod special, este necesar ca diferitele contexte umane – religia, ştiinţa, politica, universitatea, lumea afacerilor – să colaboreze în mod constructiv.
