Papa Francisc: este nevoie de botezaţi curajoşi pentru a nu avea o Biserică adormită
18.04.2013, Vatican (Catholica) - Puterea Botezului îi îndeamnă pe creştini să îl proclame pe Cristos cu curaj şi fără rezerve: aceasta a fost tema principală a predicii Papei din ziua de miercuri, când, după obicei, a celebrat dimineaţa Liturghia în Domus Sanctae Marthae, acum venind rândul angajaţilor de la Institutul pentru Operele Religioase (Banca Vaticanului) să asiste. Predica Sfântului Părinte a pornit de la Faptele Apostolilor, în care citim cum prima comunitate creştină din Ierusalim era grav persecutată în urma martiriului lui Ştefan.
Papa s-a referit la numeroşii credincioşi care s-au retras în Iudeea şi în Samaria, iar acolo au început să proclame Evanghelia, chiar dacă erau singuri, fără preoţi, Apostolii fiind încă în Ierusalim. „Şi-au părăsit casele, ducându-şi cu ei doar câteva lucruri; iar mergând din loc în loc proclamau Cuvântul. Duceau cu ei bogăţia pe care o aveau: credinţa”, a spus Suveranul Pontif. „Adică bogăţia pe care le-a dat-o Domnul. Erau simpli credincioşi, botezaţi de circa un an de zile – dar aveau curajul de a merge şi a proclama. Iar oamenii îi credeau! Predicarea lor făcea miracole.”
Papa Francisc a subliniat că primii creştini nu aveau nimic altceva decât „puterea Botezului”, care „le-a dat curajul de a fi apostoli, le-a dat puterea Duhului”. Şi a continuat: „Mă gândesc la noi, botezaţii: avem oare această tărie? Şi mă întreb: credem cu adevărat în aceasta? Este suficient Botezul? Este suficient pentru evanghelizare? Sau mai degrabă ‘sperăm’ că preotul va vorbi, că Episcopul va vorbi… dar noi restul? Atunci harul baptismal este cumva închis, iar noi suntem blocaţi în gândurile noastre, în grijile noastre. Sau uneori gândim: ‘Nu, noi suntem creştini, am fost botezaţi, am fost miruiţ, am primit Prima Împărtăşanie. […] Am buletinul în regulă. Iar acum, te poţi culca liniştit, căci eşti creştin. Dar unde este puterea Duhului care ne împinge înainte?”
În continuare Sfântul Părinte a spus că trebuie să fim „fideli Duhului, să îl proclamăm pe Isus prin vieţile noastre, prin mărturia noastră şi prin cuvintele noastre. Când facem aceasta, Biserica devine o mamă-Biserică, ce produce copii şi tot mai mulţi copii, deoarece noi, copiii Bisericii, ne ocupăm de aceasta. Dar când nu facem aceasta, Biserica nu este mamă ci doică, ce se îngrijeşte de copii să îi pună să doarmă. Este o Biserică adormită. Să reflectăm deci asupra Botezului nostru, asupra responsabilităţii Botezului nostru.” Papa a amintit persecuţia din Japonia secolului XVII, când misionarii catolici au fost expulzaţi din comunităţile creştine şi au rămas timp de 200 de ani fără preoţi. La întoarcere, misionarii au găsit „toate comunităţile la locul lor, cu toţii botezaţi, cu toţii catehizaţi, cu toţii căsătoriţi în Biserică”. Totul datorită muncii celor botezaţi.
„Există o mare responsabilitate pentru noi toţi, cei botezaţi: a-l proclama pe Cristos, a duce mai departe Biserica – această maternitate rodnică a Bisericii. A fi creştin nu înseamnă a-ţi face o carieră studiind pentru a deveni avocat sau medic creştin. A fi creştin […] este un dar care ne face să mergem înainte cu puterea Duhului în proclamarea lui Isus Cristos.” La final Papa a amintit că Fecioara Maria, în timpul persecutării primilor creştini, s-a rugat de mult pentru ei şi i-a îndemnat pe cei botezaţi să meargă înainte cu curaj. „Să îi cerem Domnului harul de a deveni botezaţi curajoşi, încrezători în Duhul pe care îl avem în noi, pe care l-am primit prin Botez, care ne împinge să îl proclamăm pe Isus Cristos prin vieţile noastre, prin mărturia noastră, dar şi prin cuvintele noastre. Aşa să fie.”
