Papa: Banii trebuie să slujească, nu să conducă
18.05.2013, Vatican (Catholica) - Papa Francisc le-a spus noilor ambasadori pe lângă Sfântul Scaun, din Kyrgyzstan, Antigua şi Barbuda, Luxembourg şi Botswana, că banii trebuie folosiţi pentru a sluji şi le-a cerut să ajute la reformarea lumii economice într-o direcţie etică. „Banii trebuie să slujească, nu să conducă!”, a spus el la întâlnirea din 16 mai cu noii ambasadori din patru ţări care nu au o locaţie fizică pentru ambasadele lor în Roma.
Papa Francisc s-a folosit de ocazie pentru a sublinia că „dorinţa de putere şi de bunuri a devenit nelimitată”, precum şi că „egoismul corupţiei şi al evaziunii fiscale a devenit global”. Sfântul Părinte, în discursul din Aula Clementină, a îndemnat la întoarcerea la solidaritatea şi etica altruistă, în favoarea omului, în spaţiul finanţelor şi economiei”. Alegerea temei pare a fi legată de faptul că cele patru ţări, deşi din diverse colţuri ale lumii, au experimentat totuşi, în moduri diferite, efectele crizei financiare globale.
Pontiful a subliniat printre altele nevoia unei reforme financiare „pe o linie etică, ce să ducă la rândul ei la o reformă economică de care să beneficieze toţi”. Este vorba de o lecţie binecunoscută de cei din Antigua şi Barbuda, unde în 2009 Allen Sanford a desfăşurat o „schemă Ponzi” în valoare de 8 miliarde de dolari. Papa „îi iubeşte pe toţi, bogaţi şi săraci deopotrivă, dar are datoria, în numele lui Cristos, să amintească bogaţilor să îi ajute pe săraci, să îi respecte, să le promoveze cauza. Aceasta cere o schimbare curajoasă de atitudine din partea liderilor politici. Îi îndemn să înfrunte această provocare cu hotărâre şi viziune, luând în seamă, natural, situaţiile lor particulare.”
Pontiful a vorbit despre pericolele ridicate de actuala criză economică, subliniind că este „o nouă şi invizibilă tiranie, uneori virtuală”. „Bucuria de a trăi scade, indecenţa şi violenţa cresc, iar sărăcia devine tot mai evidentă. Trebuie să te lupţi pentru a trăi, iar adesea chiar şi pentru a trăi într-un mod ce nu poate fi definit ca decent”, a spus el. Una dintre cauze o reprezintă relaţia pe care o au acum oamenii cu banii şi „dominarea exercitată de bani asupra noastră şi a societăţilor noastre”. „Ne-am creat noi idoli. Străvechiul cult al viţelului de aur şi-a găsit o nouă şi crudă imagine în fetişismul pentru bani şi în dictatura economiei fără scop şi fără o faţă umană. Omul este redus la cereri, la consum şi, mai rău, fiinţa umană a ajuns considerată drept un bun pe care îl poţi folosi şi apoi arunca.”
Sfântul Părinte a avertizat şi asupra faptului că solidaritatea este adesea considerată a fi contraproductivă şi opusă logicii financiare şi economice. „Specialişti în finanţe şi economie şi politicienii îl consideră pe Dumnezeu ca manipulabil, chiar periculos, deoarece îl cheamă pe om la deplina lui împlinire şi la o independenţă de orice fel de sclavie”, a spus Papa. „În timp ce venitul unei minorităţi creşte exponenţial, al majorităţii scade”, a continuat el, subliniind disparitatea tot mai pronunţată dintre bogaţi şi săraci. Acest dezechilibru vine din „ideologiile care promovează autonomia absolută a pieţelor şi speculaţia financiară”. Pontiful le-a cerut noilor ambasadori – Bolot Iskovich Otunbaev din Kyrgyzstan, David Shoul din Antigua şi Barbuda, Jean-Paul Senninger din Luxembourg şi Lameck Nthekela din Botsawana – să îşi asigure conaţionalii de rugăciunile sale şi să le transmită „sentimentele (sale) de recunoştinţă şi de respect”.
