Papa Francisc: O Biserică bogată este o Biserică îmbătrânită
11.06.2013, Vatican (Catholica) - Evanghelia trebuie vestită cu simplitate şi gratuitate, a subliniat Papa Francisc în cadrul Liturghiei celebrate marţi, 11 iunie 2013, în Casa Santa Marta. Papa reafirmat faptul că, în Biserică, mărturia sărăciei ne salvează de la a deveni simpli organizatori de acţiuni. Şi a avertizat că atunci când dorim să facem o „Biserică bogată”, Biserica „îmbătrâneşte”, „nu are viaţă”. La Liturghia concelebrată cu Arhiepiscopul Gerhard Ludwig Müller au participat preoţi şi colaboratori ai Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei. „Nu luaţi nici aur, nici argint, nici ban la brâu”. Papa şi-a dezvoltat predica pornind de la îndemnul adresat de Isus Apostolilor trimişi să vestească împărăţia lui Dumnezeu. O vestire pe care Domnul doreşte „să o facem cu simplitate”. Acea simplitate „care lasă loc puterii Cuvântului lui Dumnezeu”, deoarece dacă Apostolii nu ar fi avut „încredere în Cuvântul lui Dumnezeu”, „s-ar fi ocupat cu altceva”.
Sfântul Părinte a indicat aşadar „cuvântul-cheie” al trimiterii de către Isus: „În dar aţi primit, în dar să daţi”. Totul este har, a adăugat el, şi „atunci când dorim să acţionăm într-un mod în care harul este lăsat deoparte, Evanghelia nu are eficacitate”: „Predicarea evanghelică se naşte din gratuitate, din uimirea în faţa mântuirii primite, şi ceea ce am primit în mod gratuit trebuie să dau gratuit. De la început a fost aşa. Sf. Petru nu avea un cont în bancă, şi când a trebuit să plătească taxele, Domnul l-a trimis la mare să prindă un peşte, în gura căruia a găsit o monedă cu care a plătit. Filip, când s-a întâlnit cu ministrul economiei reginei Candace a etiopienilor, nu s-a gândit: ‘A, ce bine, să înfiinţăm o organizaţie pentru susţinerea Evangheliei…’ Nu! Nu a făcut ‘afaceri’ cu el: a vestit, a botezat şi a plecat”.
Împărăţia lui Dumnezeu „este un dar gratuit”. Încă de la originile comunităţii creştine, această atitudine a fost supusă ispitelor. Există, a spus Pontiful „ispita de a căuta puterea” în altă parte decât în gratuitate, în timp ce „forţa noastră este la gratuitatea Evangheliei”. „Întotdeauna, în Biserică, a existat această ispită”, şi aceasta creează „o oarecare confuzie”, pentru că astfel „vestirea pare prozelitism”. Domnul „ne-a invitat să vestim, nu să facem prozeliţi”. Citându-l pe Papa Benedict al XVI-lea, a subliniat că „Biserica creşte nu prin prozelitism, ci prin atracţie”. Şi această atracţie vine din mărturia „celor care cu gratuitate vestesc gratuitatea mântuirii”: „Totul este har. Totul. Şi care sunt semnele faptului că un apostol trăieşte această gratuitate? Sunt multe, dar voi sublinia doar două: primul este sărăcia. Vestirea Evangheliei trebuie să meargă pe calea sărăciei. Mărturia acestei sărăcii: nu am bogăţii, bogăţia mea este doar darul pe care l-am primit, Dumnezeu. Această gratuitate: aceasta este bogăţia noastră! Şi această sărăcie ne salvează de la a deveni organizatori, întreprinzători… Trebuie duse mai departe lucrările Bisericii, şi unele sunt complexe; dar cu o inimă săracă, nu cu o inimă de investitor sau de întreprinzător, nu?”
„Biserica nu este o organizaţie: este altceva, mai important, şi se naşte din această gratuitate. Primită şi vestită”. Celălalt semn al acestei gratuităţi este „capacitatea de a lăuda: atunci când un apostol nu trăieşte această gratuitate, pierde capacitatea de a-l lăuda pe Domnul”. A-l lăuda pe Domnul „este un lucru în mod esenţial gratuit, este o rugăciune gratuită: nu cerem, doar lăudăm”. „Acestea două sunt semnele faptului că un apostol trăieşte această gratuitate: sărăcia şi capacitatea de a-l lăuda pe Domnul. Şi când întâlnim apostoli care doresc să facă o Biserică bogată şi o Biserică fără gratuitatea laudei, Biserica îmbătrâneşte, Biserica devine o organizaţie, Biserica nu are viaţă. Să îi cerem astăzi Domnului harul de a recunoaşte această gratuitate: ‘În dar aţi primit, în dar să daţi’. Să recunoaştem această gratuitate, acest dar al lui Dumnezeu. Şi să mergem şi noi înainte în predicarea evanghelică cu această gratuitate”.
