Dublă beatificare în Polonia a unor călugăriţe dedicate săracilor
12.06.2013, Roma (Catholica) - Papa Francisc a menţionat duminică, la rugăciunea „Angelus”, beatificarea a două călugăriţe din Polonia. Ambele călugăriţe s-au distins printr-o iubire specială faţă de cei săraci. Celebrarea a fost prezidată duminică la Cracovia, în numele Sfântului Părinte, de Cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor.
„Dragi fraţi şi surori”, a spus Papa, „la Cracovia sunt proclamate Fericite două călugăriţe poloneze: Sofia Czeska Maciejowska, cea care în prima jumătate a secolului al XVII-lea a întemeiat congregaţia Fecioarele Prezentării la Templu a Fericitei Fecioare Maria, şi Margareta Lucia Szewczyk, cea care în secolul al XIX-lea a fondat congregaţia Fiicele Fericitei Fecioare Maria Îndurerate. Împreună cu Biserica din Cracovia să îi mulţumim Domnului!”
Două secole le separă în timp pe cele două noi Fericite: Maica Sofia a trăit în secolul al XVII-lea, beneficiind de o bună educaţie, fiind căsătorită şi văduvă încă din prima tinereţe; sr. Margareta în schimb, ucraineană prin naştere, a trăit în secolul al XIX-lea, alegând Polonia ca ţară a misiunii ei. Două călugăriţe care s-au dăruit în întregime celor săraci, printr-o iubire generoasă, întemeiată pe o credinţă robustă, alimentată de Euharistie şi rugăciune. Ambele au întemeiat congregaţii cu o puternică spiritualitate mariană.
Sr. Sofia s-a dedicat fetelor sărace şi orfane, urmând regula ei personală de instrucţie şi formare pentru a le pregăti la viaţă. Instrumentul ei preferat era Cuvântul lui Dumnezeu, care trebuie păstrat în inimă, făcând astfel încât aceasta să fie pregătită să îl primească. Imitând uimirea şi bucuria Sfintei Fecioare Maria pentru Cuvântul lui Dumnezeu, noua Fericită şi l-a însuşit în aşa fel încât a transmis surorilor sale motoul „Slavă lui Dumnezeu şi Maicii Sale!”, după cum a subliniat Cardinalul Angelo Amato: „Maica Sofia a ales misterul Prezentării Sfintei Fecioare Maria la Templu ca model al vieţii ei personale şi ocrotitor al operei ei”.
Cealaltă Fericită, sr. Margareta, a ales să se ocupe de copiii din orfelinate, de cei bătrâni din azile şi de bolnavii din spitale. Era uşor de recunoscut după bunătatea inimii, atitudinea maternă faţă de ceilalţi şi bucuria ei tipic franciscană, care îşi adâncea rădăcinile într-o credinţă solidă. Cardinalul Angelo Amato a spus în acest sens: „Ca fiică spirituală a Sf. Francisc din Assisi ştia că în această lume Isus se face vizibil în primul rând în Sacramentul Trupului şi al Sângelui Său, în Euharistie. Mergea de multe ori în faţa tabernacolului – unde se păstrează Euharistia – fiind convinsă că cine doreşte multe haruri trebuie să facă multe vizite la Isus din Euharistie.”
Ce scoate în evidenţă viaţa celor două călugăriţe ridicate duminică la cinstea altarelor? Slujirea gratuită şi orientarea spre bine, a subliniat Cardinalul Amato: „Sfinţii fac mult bine nu doar Bisericii, ci şi societăţii. Iată moştenirea pe care cele două Fericite o lasă pentru noi: să facem binele şi să îl facem bine. Iar fiicelor spirituale, Maica Sofia şi Maica Margareta Lucia le încredinţează nu doar fericirea evanghelică a unei slujiri importante faţă de cei nevoiaşi, ci şi o asigurare pentru viitor: carisma respectivelor congregaţii conduce la sfinţenie.”
