Papa Francisc: Cum să ne rugăm Tatălui, Tatălui nostru

20.06.2013, Vatican (Catholica) - Ca să ne rugăm „Tatăl nostru” trebuie să fim împăcaţi cu fraţii noştri. Nu ne putem ruga „Tatăl meu” ci „Tatăl nostru”, deoarece „noi nu suntem singurul copil, nimeni dintre noi nu este”, a subliniat Sfântul Părinte la predica de la Liturghia celebrată joi dimineaţa în capela din Casa Sf. Marta. Alături de Papa a concelebrat Cardinalul Zenon Grocholewski, la Liturghie asistând membri ai Congregaţiei pentru Educaţie Catolică şi de la Muzeele Vaticane.

Papa a subliniat că noi credem într-un Dumnezeu care este Tată, care este foarte aproape de noi, care nu este anonim, nu este „un Dumnezeu cosmic”. Rugăciunea, a subliniat el, nu este ceva magic ci este încredinţarea noastră în îmbrăţişarea Tatălui. Predica s-a concentrat pe rugăciunea „Tatăl nostru” pe care Isus le-a spus-o discipolilor Săi, conform lecturii de azi (Matei 6,7-15). Isus, a spus Papa, îi învaţă pe apostoli: „Când vă rugaţi, nu vă bâlbâiţi, nu faceţi zgomote în van”. I-a avertizat de asemenea că „rugăciunea nu este ceva magic, nu există magie în rugăciune”. Cineva, a povestit Papa, i-a relatat cândva că a fost la un vrăjitor care a rostit multe cuvinte pentru ca să îl vindece. Aşa este în păgânism. Isus ne învaţă că „nu trebuie să ne îndreptăm spre El cu multe cuvinte” deoarece „El ştie totul”. Iar primul cuvânt, „Tatăl”, este „cheia rugăciunii”. „Fără să spunem, fără să simţim acest cuvânt, nu ne putem ruga.”

„Cui mă rog? Dumnezeului Atotputernic? Este prea departe. Ah, nu îl pot auzi. Cui să mă rog? Unui Dumnezeu cosmic? Este la modă în zilele acestea – nu? – să te rogi unui Dumnezeu cosmic… Acest model politeist vine dintr-o cultură mai degrabă superficială… Trebuie să te rogi de fapt Tatălui! Este un cuvânt puternic: ‘Tată’. Trebuie să te rog Lui, care te-a generat, care ţi-a dat viaţă. Nu tuturor: tuturor este prea anonim. Ţie. Mie. Persoanei care te însoţeşte în călătoria ta, Celui care ştie totul despre viaţa ta. Totul: ce este bun şi ce nu este atât de bun. Dacă nu începem rugăciunea cu acest cuvânt, nu doar cu buzele noastre ci şi cu inimile noastre, nu ne putem ruga în limbaj creştin.” „Tată” este un cuvânt puternic, dar care „deschide porţi”. În momentul sacrificiului, a spus Papa, Isaac a înţeles că „ceva nu este bine” deoarece „lipsea mielul”, dar a crezut în tatăl său şi „a încredinţat grijile sale inimii tatălui său”. „Tată” este cuvântul la care s-a gândit fiul, care a plecat cu averea sa „şi apoi a dorit să revină acasă”. Şi la acest tată care „l-a văzut şi a alergat la el”, „s-a aruncat în braţele lui”. „Tată, am păcătuit” – aceasta este „cheia fiecărei rugăciuni, pentru a ne simţi iubiţi de Tatăl.”

„Avem un Tată foarte aproape de noi! Care ne îmbrăţişează. Grijile pe care le avem să le încredinţăm Tatălui: El ştie bine ce avem nevoie. Dar… al cui Tată? Tatăl meu? Nu: Tatăl nostru! Deoarece eu nu sunt singurul copil, nimeni nu este, şi dacă nu pot fi un frate cu greu pot deveni copil al Tatălui, deoarece El este Tatăl tuturor. Al meu, desigur, dar şi al altora, al fraţilor mei. Şi dacă nu sunt împăcat cu fraţii mei, nu îi pot spune ‘Tată’.” Astfel se explică faptul că Isus, după ce ne-a învăţat rugăciunea „Tatăl nostru”, a subliniat că dacă nu ne iertăm unii pe alţii, nici Tatăl nu ne va ierta păcatele. „Este atât de greu să îi iertăm pe ceilalţi, este cu adevărat greu, deoarece avem mereu ranchiună în sufletul nostru.” Ne gândim: „Tu mi-ai făcut aceasta şi de aceea îţi voi plăti”. „Nu, nu te poţi ruga dacă ai duşmănie în inimă. Este dificil, da, este dificil. ‘Tată, nu pot spune Tată, nu pot.’ Este adevărat, înţeleg. ‘Nu pot spune nostru deoarece acel om mi-a făcut aceasta şi aceasta. Nu pot. Acesta (care mi-a greşit) trebuie să meargă în iad, nu? Eu nu am nimic de-a face cu el.’ Este adevărat: nu e uşor. Dar Isus ni l-a promis pe Duhul Sfânt: este Cel ce ne învaţă, din interior, din inimă, cum să spunem ‘Tatăl’ şi cum să spunem ‘nostru’. Astăzi îi cerem Duhului Sfânt să ne înveţe să spunem ‘Tatăl’ şi să putem să spunem ‘nostru’, împăcându-ne astfel cu toţi duşmanii noştri.”