Papa cere tuturor căinţă pentru situaţia în care se află migranţii
08.07.2013, Vatican (Catholica) - În cadrul vizitei sale pe insula Lampedusa, Papa Francisc a făcut semnul crucii şi a aruncat o coroană de flori albe şi galbene în Marea Mediterană, în memoria numărului estimativ de 20.000 de imigranţi africani care au murit în ultimii 25 de ani încercând să ajungă la o nouă viaţă în Europa. Cu doar câteva ore înainte ca Pontiful să sosească pe insula italiană Lampedusa, în ziua de luni, 8 iulie 2013, paza de coastă italiană a însoţit o altă ambarcaţiune cu imigranţi în portul insulei. Cei 165 de imigranţi au petrecut două zile pe mare venind din Africa de Nord; imigranţii au fost conduşi la un centru de primire guvernamental, o clădire închisă unde sunt deja găzduite 112 persoane – jumătate dintre ei cu vârsta sub 18 ani. Mulţi dintre ei vor fi repatriaţi, deşi câţiva ar putea să primească statutul de refugiaţi.
În predica sa la Liturghia celebrată în aer liber, Papa Francisc a declarat că a decis să viziteze Lampedusa, o mică insulă cu o populaţie de 6.000 de locuitori aflată la puţin peste 100 de km de Tunisia, după ce a citit în luna iunie relatările din ziare despre înecarea imigranţilor în mare. „Acele bărci, în loc să fie mijloace de speranţă, au fost mijloace ale morţii”, a spus el. Purtând veşminte de culoare violetă, asemenea celor folosite în timpul Postului Mare, şi recitând rugăciuni din Liturghia de ispăşire, Papa Francisc a spus că morţile imigranţilor sunt „asemenea unui spin în inimă”, care l-a impulsionat să ofere rugăciuni publice pentru ei, dar şi să încerce să trezească conştiinţele oamenilor. „Cine este responsabil de sângele acestor fraţi şi surori ai noştri?”, a întrebat Papa în predica sa. „Noi toţi răspundem: ‘Nu eu. Eu nu am nimic de a face cu aceasta. Alţii sunt responsabili, cu siguranţă nu eu'”.
„Astăzi nimeni nu se simte responsabil de aceasta”, a spus el. „Am pierdut simţul responsabilităţii fraterne” şi acţionăm asemenea celor din Evanghelie care l-au văzut pe omul care fusese bătut, tâlhărit şi lăsat pe marginea drumului pe jumătate mort, dar au continuat să meargă mai departe. „Poate ne gândim: ‘O, sărmanii de ei!’, dar ne continuăm drumul. Cultura bunăstării, care ne conduce la a ne gândi doar la noi înşine, ne face insensibili la plânsetele altora”. Papa Francisc a adăugat că globalizarea economiei mondiale a condus în multe cazuri la „globalizarea indiferenţei”. Pontiful i-a lăudat însă pe locuitorii din Lampedusa, ca şi pe voluntarii şi ofiţerii publici de securitate, care fac tot posibilul pentru a-i ajuta pe imigranţii care ajung pe ţărmurile lor.
Pescarii şi operatorii din turism, locuitorii din Lampedusa se confruntă de decenii cu impactul sosirilor de imigranţi şi cu bătăliile politice privind imigrarea. Atunci când mările sunt calme, în special când există războaie şi revolte politice în Africa de Nord, cei disperaţi plătesc traficanţi pentru a obţine un loc pe o ambarcaţiune spre Europa. De obicei ambarcaţiunile sunt şubrede şi periculos de încărcate cu pasageri. După ce s-a coborât din ambarcaţiunea pazei de coastă care l-a dus pe mare, Papa Francisc a salutat personal peste 50 de imigranţi. Unul dintre ei, vorbind în limba arabă, i-a spus Papei că el şi tovarăşii lui de călătorie au avut de a face cu mai mulţi traficanţi înainte să ajungă în Italia. Papa Francisc a spus la Liturghie că traficanţii „exploatează sărăcia celorlalţi” şi sunt „oameni pentru care sărăcia altora este o sursă de venit”.
La Liturghie au existat mai multe simboluri care să amintească faptul că Lampedusa este acum sinonim cu încercarea periculoasă de a ajunge în Europa: altarul a fost construit pe o mică barcă; toiagul pastoral pe care l-a folosit Papa a fost realizat din lemn reciclat de la o barcă naufragiată; pupitrul de unde s-au citit lecturile a fost realizat din lemn vechi, având montată în faţă o roată de cârmă; chiar şi potirul, deşi a fost îmbrăcat în argint, a fost sculptat din lemn de la o barcă naufragiată. „Globalizarea indiferenţei ne-a luat capacitatea de a plânge. Să îi cerem Domnului harul de a plânge pentru indiferenţa noastră, a plânge pentru cruzimea din lume, din noi înşine, şi chiar din cei care iau în mod anonim decizii socio-economice care deschid calea spre tragedii precum aceasta”, a spus Papa Francisc.
Explicând de ce a ales o Liturghie penitenţială, Papa a spus: „cerem iertare pentru indiferenţa noastră faţă de atât de mulţi fraţi şi surori” şi pentru felul în care bunăstarea „a anesteziat inimile noastre”. Sfântul Părinte s-a mai rugat pentru iertarea „celor care, cu deciziile lor la nivel global, au creat situaţii care au condus la aceste tragedii”. Naţiunile Unite au criticat Italia pentru condiţiile de la centrul de primire din Lampedusa, despre care se spune că poate găzdui 190 de persoane. Naţiunile Unite au mai pus la îndoială modul italian de procesare a situaţiei imigranţilor – doar câţiva dintre ei primesc statutul de refugiaţi, restul fiind trimişi înapoi în Libia – punctul obişnuit de îmbarcare – în decurs de câteva zile.
În acelaşi timp, alte ţări europene s-au plâns că Italia nu patrulează suficient de bine la graniţele europene, astfel încât să ţină la distanţă imigranţii care nu au permisiune legală de a intra în ţările lor. Giusi Nicolini, primar în Lampedusa, a declarat presei că speră ca vizita Papei Francisc „să schimbe istoria. Europa, cu politicile ei privind migraţia, a evitat până acum problema, pretinzând că nu vede imensa tragedie a călătoriilor speranţei peste Marea Mediterană”. Papa, a spus ea, „a făcut vizibil invizibilul, redându-le migranţilor demnitatea pe care ţările lor le-au refuzat-o întotdeauna”.
