Papa Francisc: Avem nevoie de persoane bine formate
28.07.2013, Rio de Janeiro (Catholica) - Sâmbătă, de la 1PM, Papa Francisc s-a întâlnit cu Cardinalii şi Episcopii brazilieni la reşedinţa arhiepiscopală din Rio de Janeiro. Întâlnirea a fost precedată de o masă. Conferinţa Naţională a Episcopilor Braziliei este cea mai numeroasă Conferinţă Episcopală din lume, reunind 275 de circumscripţii ecleziale, dintre care 44 sunt Mitropolii, 213 Dieceze, 3 Eparhii, 11 prelaturi, un exarhat şi un ordinariat pentru catolicii răsăriteni fără ordinariu propriu, un ordinariat militar şi o administraţie apostolică personală. Sunt în total 459 de Episcopi şi nouă Cardinali, dintre care cinci sunt electori. Preşedintele Conferinţei este Cardinalul Raymundo Damasceno Assis, Arhiepiscop de Aparecida.
Lungul discurs adresat de Sfântul Părinte prelaţilor brazilieni a fost tradus de pr. Mihai Pătraşcu şi se găseşte pe Ercis.ro şi Magisteriu.ro. Cităm câteva fragmente din partea finală a discursului, intitulată „Provocările Bisericii din Brazilia”. Vorbind despre importanţa formării preoţilor, persoanelor consacrate şi laicilor, Pontiful a spus: „Iubiţi fraţi, dacă nu vom forma slujitori capabili să încălzească inima oamenilor, să meargă în noapte cu ei, să dialogheze cu iluziile şi dezamăgirile lor, să recompună dezintegrările lor, ce vom putea spera pentru drumul prezent şi viitor? Nu este adevărat că Dumnezeu este întunecat în ei. Să învăţăm să privim mai în profunzime: lipseşte cine să le încălzească inima, precum cu discipolii din Emaus. Pentru aceasta este important a promova şi a avea grijă de o formare calificată care să creeze persoane capabile să coboare în noapte fără a fi invadate de întuneric şi a se pierde; să asculte iluzia atâtora, fără a se lăsa seduşi; să primească dezamăgirile, fără a dispera şi a se prăbuşi în amărăciune; să atingă dezintegrarea altuia, fără a se lăsa dizolvat şi descompus în propria identitate.”
Şi a continuat: „Este nevoie de o soliditate umană, culturală, afectivă, spirituală, doctrinală. Iubiţi fraţi întru episcopat, trebuie avut curajul unei revizuiri profunde a structurilor de formare şi de pregătire a clerului şi a laicatului din Biserica din Brazilia. Nu este suficientă o vagă prioritate a formării, nici de documente sau de întâlniri. Este nevoie de înţelepciunea practică de a pune pe picioare structuri durabile de pregătire în domeniul local, regional, naţional şi care să fie adevărata inimă pentru episcopat, fără a precupeţi forţe, atenţie şi însoţire. Situaţia actuală cere o formare calificată la toate nivelele. Episcopii nu pot delega această misiune. Voi nu puteţi delega această misiune, ci trebuie să o asumaţi ca pe ceva fundamental pentru drumul Bisericilor voastre.”
„Despre misiune”, a mai spus Papa, „trebuie amintit că urgenţa derivă din motivaţia sa internă, adică e vorba de a transmite o moştenire, iar cu privire la metodă este decisiv de amintit că o moştenire este ca ştafeta, bastonul, la alergarea în ştafetă: nu se aruncă în aer şi cine reuşeşte să o prindă, bine, şi cine nu reuşeşte rămâne fără. Pentru a transmite moştenirea, trebuie încredinţată personală, trebuie atins cel căruia se voieşte să se dea, să se transmită această moştenire. Despre convertirea pastorală aş vrea să amintesc că pastoraţia nu este altceva decât exercitarea maternităţii Bisericii. Ea dă naştere, alăptează, face să crească, corectează, alimentează, conduce de mână… Aşadar, este nevoie de o Biserică aptă să redescopere măruntaiele materne ale milostivirii.”
Legat de misiunea Bisericii în societate, Sfântul Părinte a afirmat: „În cadrul societăţii există un singur lucru pe care Biserica îl cere cu claritate deosebită: libertatea de a vesti Evanghelia în mod integral, chiar şi atunci când este în contrast cu lumea, chiar şi atunci când merge împotriva curentului, apărând comoara pentru care este numai păzitoare şi valorile de care ea nu dispune, ci pe care le-a primit şi faţă de care trebuie să fie fidelă. Biserica afirmă dreptul de a-l sluji pe om în întregimea sa, spunându-i ceea ce Dumnezeu a revelat cu privire la om şi la realizarea sa, şi ea doreşte să facă prezent acel patrimoniu imaterial fără de care societatea se destramă, oraşele ar fi eliminate de propriile ziduri, abisuri şi bariere. Biserica are dreptul şi datoria de a menţine aprinsă flacăra libertăţii şi a unităţii omului.”
