Papa Francisc: Biserica este o mamă care nu închide niciodată uşa
19.09.2013, Vatican (Catholica) - La fel ca şi cu o săptămână în urmă, şi în cateheza de la audienţa generală de miercuri, 18 septembrie 2013, Papa Francisc s-a întors la imaginea Bisericii ca Mamă care „ştie să fie mereu răbdătoare, milostivă, înţelegătoare şi care ştie să ne pună în mâinile lui Dumnezeu”. Biserica ne învaţă pe noi, fiii ei, „drumul ce trebuie parcurs în viaţă pentru a creşte şi a deveni adulţi”, ne însoţeşte atunci când greşim şi „încearcă să îndrepte drumul nostru atunci când ne abatem puţin în viaţă sau o luăm pe drumuri care duc spre o prăpastie”. Pontiful a reveni la această imagine deoarece „mi se pare că ne spune nu numai cum este Biserica, ci şi ce chip ar trebui să aibă tot mai mult Biserica, această mamă a noastră. Aş vrea să subliniez trei lucruri, privind mereu la mamele noastre, la tot ceea ce fac, ce trăiesc, ce suferă pentru copiii lor”.
Ca orice mamă, Biserica „orientează viaţa noastră, ne dă învăţături pentru a merge bine. Să ne gândim la cele zece porunci: ne indică un drum care trebuie parcurs pentru a ne maturiza, pentru a avea nişte puncte precise în modul nostru de a ne comporta. Voi aţi putea să spuneţi: dar sunt nişte porunci! Sunt un ansamblu de ‘să nu’! Doresc să vă invit să le citiţi – poate că le-aţi uitat puţin – şi apoi să le gândiţi în sens pozitiv. Veţi vedea că se referă la modul nostru de a ne comporta faţă de Dumnezeu, faţă de noi înşine şi faţă de ceilalţi, exact ceea ce ne învaţă o mamă pentru a trăi bine. Ne invită să nu ne facem idoli materiali care apoi ne fac sclavi, să ne amintim de Dumnezeu, să avem respect faţă de părinţi, să fim cinstiţi, să îl respectăm pe celălalt… Încercaţi să le vedeţi aşa şi să le consideraţi ca şi cum ar fi cuvintele, învăţăturile pe care le dă mama pentru a merge bine în viaţă. O mamă nu învaţă niciodată ceea ce este rău, doreşte numai binele copiilor, şi aşa face Biserica”.
Mai apoi, a subliniat Sfântul Părinte, „când un copil creşte, devine adult, ia drumul său, îşi asumă responsabilităţile sale, merge cu propriile picioare, face ceea ce vrea şi, uneori, se întâmplă şi să iasă de pe drum… O mamă ştie să urmeze cu discreţie, cu duioşie drumul copiilor şi chiar şi atunci când greşesc găseşte mereu modul pentru a înţelege, pentru a fi aproape, pentru a ajuta… Biserica este aşa, este o Mamă milostivă, care înţelege, care încearcă mereu să ajute, să încurajeze chiar şi în faţa copiilor săi care au greşit şi care greşesc; nu închide niciodată uşa casei, nu judecă, ci oferă iertarea lui Dumnezeu, oferă iubirea sa care îi invită la reluarea drumului chiar şi pe acei copii ai ei care au căzut într-o prăpastie adâncă. Bisericii nu îi este frică să intre în această noapte a noastră când suntem în întunericul sufletului şi al conştiinţei, pentru a ne da speranţă! Pentru că Biserica este Mamă!”
De asemenea, „o mamă ştie şi să ceară, să bată la orice uşă pentru copiii săi, fără a calcula; face aceasta cu iubire. Şi mă gândesc la modul în care mamele ştiu să bată mai ales la uşa inimii lui Dumnezeu! Mamele se roagă mult pentru copiii lor, în special pentru cei mai slabi, pentru cei care au nevoie mai mare, pentru cei care în viaţă au luat-o pe căi periculoase sau greşite… Mă gândesc la voi, dragi mame: cât de mult vă rugaţi pentru copiii voştri, fără a înceta! Continuaţi să vă rugaţi, să îi încredinţaţi pe copiii voştri lui Dumnezeu; El are o inimă mare! Bateţi la uşa inimii lui Dumnezeu cu rugăciunea pentru copii. Şi aşa face şi Biserica: pune în mâinile Domnului, cu rugăciunea, toate situaţiile copiilor ei. Să ne încredem în forţa rugăciunii Maicii Biserici: Domnul nu rămâne insensibil. Ştie mereu să ne uimească atunci când nu ne aşteptăm. Maica Biserică ştie aceasta!”
