Papa Francisc: Nu vă fie teamă de sfinţenie
02.10.2013, Vatican (Catholica) - La audienţa generală de miercuri, Papa Francisc a îndemnat miile de pelerini să recunoască că deşi fiecare este păcătos, orice om poate fi sfânt datorită harului lui Dumnezeu. „Să nu îţi fie frică de sfinţenie, să nu îţi fie frică să ţinteşti sus, să te laşi iubit şi purificat de Dumnezeu, să nu îţi fie frică să te laşi condus de Duhul Sfânt”, le-a spus Pontiful celor strânşi în Piaţa San Pietro astăzi, 2 octombrie.
Sfântul Părinte şi-a început reflecţia întrebând cum – deşi în Crez spunem că Biserica este sfântă – „poate să fie sfântă o Biserică formată din fiinţe umane, din păcătoşi? Bărbaţi păcătoşi, femei păcătoase, preoţi păcătoşi, surori păcătoase, Episcopi păcătoşi, Cardinali păcătoşi, Papa păcătos? Toţi. Cum poate să fie sfântă o astfel de Biserică?” Putem găsi răspunsul în cuvintele Sfântului Paul către Efeseni: „Cristos a iubit Biserica şi s-a dat pe sine însuşi pentru ea, ca să o facă sfântă”. „Biserica este sfântă pentru că provine de la Dumnezeu care este sfânt […]. Este sfântă pentru că Isus Cristos, Sfântul lui Dumnezeu, este unit în mod indisolubil cu ea; este sfântă pentru că este condusă de Duhul Sfânt care purifică, transformă, reînnoieşte. Nu este sfântă pentru meritele noastre, ci pentru că Dumnezeu o face sfântă, este rod al Duhului Sfânt şi al darurilor sale. Nu noi suntem cei care o facem sfântă. Este Dumnezeu, Duhul Sfânt, care în iubirea Sa face sfântă Biserica.”
Sfântul Părinte a subliniat din nou faptul că Biserica este compusă din păcătoşi, avertizând privitor la ispita că Biserica ar fi doar pentru cei „puri”, toţi ceilalţi trebuind eliminaţi, scoşi în afara Bisericii. „Acest lucru nu este adevărat! Aceasta este o erezie! Biserica, ea care este sfântă, nu îi refuză pe păcătoşi; nu ne refuză pe noi toţi; nu refuză pentru că îi cheamă pe toţi, îi primeşte, este deschisă şi celor mai îndepărtaţi, îi cheamă pe toţi să se lase învăluiţi de milostivirea, de duioşia şi de iertarea Tatălui, care le oferă tuturor posibilitatea de a-l întâlni, de a merge spre sfinţenie.” A explicat în continuare că Dumnezeu doreşte ca noi să ne apropiem de El în starea în care suntem , întrebând mulţimile dacă este cineva fără păcat. „Niciunul, niciunul dintre noi. Toţi purtăm cu noi păcatele noastre.” Şi a subliniat: „Dumnezeu pe care îl întâlnim nu este un judecător nemilos, ci este ca Tatăl din parabola evanghelică. Poţi să fii ca fiul care a părăsit casa, care a atins capătul îndepărtării de Dumnezeu. Când ai forţa de a spune: vreau să mă întorc acasă, vei găsi uşa deschisă, Dumnezeu îţi iese în întâmpinare pentru că te aşteaptă mereu, Dumnezeu te aşteaptă mereu, Dumnezeu te îmbrăţişează, te sărută şi face sărbătoare.”
În stilul său, Papa Francisc a pus şi nişte întrebări: „Suntem o Biserică ce cheamă şi primeşte cu braţele deschise pe păcătoşi, ce dăruieşte curaj, speranţă, sau suntem o Biserică închisă în ea însăşi? Suntem o Biserică în care se trăieşte iubirea lui Dumnezeu, în care există atenţie faţă de celălalt, în care se fac rugăciuni unii pentru alţii?” Şi a afirmat: „Biserica oferă tuturor posibilitatea de a parcurge drumul sfinţeniei, care este drumul creştinului: ne face să îl întâlnim pe Isus Cristos în Sacramente, în special în Spovadă şi în Euharistie; ne comunică Cuvântul lui Dumnezeu, ne face să trăim în caritate, în iubirea lui Dumnezeu faţă de toţi.” A încheiat îndemnându-i pe pelerini să nu le fie teamă să fie sfinţi, să aibă aspiraţii înalte. „Sfinţenia nu constă înainte de toate în a face lucruri extraordinare, ci în a-l lăsa pe Dumnezeu să acţioneze. […] Să nu pierdem speranţa în sfinţenie, să parcurgem cu toţii acest drum. Vrem noi să fim sfinţi? Domnul ne aşteaptă pe toţi, cu braţele deschise; ne aşteaptă pentru a ne însoţi pe acest drum al sfinţeniei. Să trăim cu bucurie credinţa noastră, să ne lăsăm iubiţi de Domnul… să cerem acest dar de la Dumnezeu în rugăciune, pentru noi şi pentru ceilalţi.”
