Papa Francisc: Credinţa Mariei ne călăuzeşte mereu la Dumnezeu
13.10.2013, Vatican (Catholica) - Maria este femeia credinţei, care ne conduce mereu la Isus – acesta este modelul propus de Papa Francisc zecilor de mii de credincioşi prezenţi la cateheza care a avut loc în după-amiaza zilei de sâmbătă, 12 octombrie 2013, în Piaţa San Pietro, înaintea Statuii Fecioarei de la Fatima. S-a deschis astfel solemn Ziua Mariană, care va culmina duminică, 13 octombrie, cu Sfânta Liturghie şi Actul de încredinţare recitat de Pontif. Evenimentul, parte din manifestările legate de Anul Credinţei, se bucură de prezenţa statuii mariane portugheze, în chiar ziua care aniversează ultima apariţie de la Fatima, din 13 octombrie 1917.
„Maria ne conduce mereu la Isus”. Cuvintele Papei au dat glas sentimentelor tuturor credincioşilor uniţi în rugăciune în Piaţa San Pietro, înaintea frumoasei statui a Fecioarei care le-a apărut păstoraşilor Francisco, Jacinta şi Lucia. A fost aşteptată în cântece şi rugăciune, şi fluturarea de steaguri albe a însoţit lunga procesiune din piaţă. S-a făcut o oprire la locul în care glonţul aflat acum în coroana Fecioarei a străpuns trupul Papei Wojtyla, în 1981, şi apoi statuia a ajuns pe esplanadă, înaintea Papei Francisc, pentru intronizare.
Cateheza Pontifului a venit după finalul meditaţiei celor prezenţi în piaţă asupra Via Matris, cele şapte etape dureroase ale vieţii Mariei, de la profeţia lui Simion la depunerea trupului lui Isus în mormânt, şi a pornit de la o întrebare: „Cum a fost credinţa Mariei?” Primul element al credinţei sale este acesta: credinţa Mariei slăbeşte nodul păcatului. Este un nod, a explicat Papa, fiecare ocazie în care nu avem încredere în Dumnezeu, nu ascultăm şi nu împlinim voinţa Sa. Însă „pentru milostivirea lui Dumnezeu nimic nu este imposibil: Maria, care cu al ei ‘da’ a deschis poarta pentru Dumnezeu, pentru ca El să dezlege nodul străvechii neascultări, este mama care cu răbdare şi tandreţe ne conduce la Dumnezeu, pentru ca El să dezlege nodurile sufletelor noastre cu milostivirea Lui de Tată”.
Credinţa Mariei este şi aceea care, a continuat Pontiful, „dă trup uman lui Isus”: acest lucru se întâmplă atunci când „ea spune ‘da’-ul ei la vestirea îngerului”. Întruparea lui Isus, însă, „nu este doar un eveniment din trecut”, a subliniat Papa Francisc, „ne implică personal”: „dar ceea ce s-a întâmplat în Fecioara Maică într-un mod unic, se întâmplă la nivel spiritual şi în noi atunci când primim Cuvântul lui Dumnezeu cu o inimă bună şi sinceră, şi îl punem în practică. Este ca şi când Dumnezeu ar lua trup în noi, El vine să locuiască în noi, deoarece îşi face locaş în cei care îl iubesc şi ascultă Cuvântul Său. Nu este uşor să înţelegem acest lucru, dar da, este uşor să îl simţim în inimă”.
„A crede în Isus”, a continuat Pontiful, „înseamnă a-i oferi trupul nostru, cu umilinţa şi curajul Mariei, pentru ca El să poată continua să locuiască în mijlocul oamenilor: înseamnă a-i oferi mâinile noastre pentru a-i mângâia pe cei mici şi pe săraci; picioarele noastre pentru a merge în întâmpinarea fraţilor; braţele noastre pentru a-i susţine pe cei slabi şi pentru a lucra în via Domnului; mintea noastră pentru a gândi şi a face proiecte în lumina Evangheliei; şi mai presus de toate, a-i oferi inimile noastre pentru a iubi şi pentru a lua decizii după voinţa lui Dumnezeu. Toate acestea se întâmplă datorită acţiunii Duhului Sfânt. Şi astfel suntem instrumente ale lui Dumnezeu, pentru ca Isus să acţioneze în lume prin intermediul nostru”.
Credinţa Mariei este însă şi „un drum”, a concluzionat Papa, înseamnă o urmare, aşa cum l-a urmat ea pe Fiul ei, aşadar a-l asculta, a ne lăsa călăuziţi de cuvintele Lui; a avea aceleaşi sentimente şi atitudini ca şi ea: „umilinţă, milostivire, apropiere, dar şi respingere fermă a ipocriziei, a duplicităţii, a idolatriei: calea lui Isus este aceea a iubirii fidele până la sfârşit, până la jertfirea vieţii, este calea crucii. De aceea drumul credinţei trece prin cruce, şi Maria a înţeles acest lucru încă de la început”. Flacăra credinţei ei a rămas aprinsă mereu, chiar şi în noapte, în ceasul pătimirii lui Isus, a subliniat Papa, şi până în zorii Învierii: „şi atunci când a ajuns la ea vestea că mormântul este gol, inima ei s-a umplut de bucuria credinţei, credinţa creştină în moartea şi învierea lui Isus Cristos. Deoarece credinţa ne conduce întotdeauna la bucurie, şi ea este Maica bucuriei: să ne înveţe să mergem pe acest drum al bucuriei şi să trăim această bucurie!”
