Reafirmarea învăţăturii despre catolicii divorţaţi şi recăsătoriţi
23.10.2013, Vatican (Catholica) - În mijlocul aşteptărilor tot mai mari cu privire la faptul că Biserica Catolică ar putea înlesni primirea Împărtăşaniei de către membrii ei divorţaţi şi recăsătoriţi, cel mai înalt oficial al Vaticanului în domeniul doctrinei a reafirmat învăţătura Bisericii care opreşte aceste persoane de la a primi Sacramentul fără declararea nulităţii primei lor căsătorii sacramentale. Arhiepiscopul Gerhard L. Muller, prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, a recunoscut însă că primele căsătorii ale multor catolici ar putea fi invalide, putând fi astfel declarate nule, dacă soţii au fost influenţaţi de concepţia contemporană predominantă care priveşte căsătoria ca un aranjament temporar. Cuvintele Arhiepiscopului au apărut într-un articol publicat de ziarul Vaticanului, L’Osservatore Romano, în 22 octombrie 2013.
Speculaţiile despre o schimbare în această practică au crescut de când Papa Francisc le-a spus reporterilor care îl însoţeau pe avion, la întoarcerea de la Rio de Janeiro, în luna iulie a acestui an, că următorul Sinod al Episcopilor ar trebui să exploreze „o oarecum mai profundă pastoraţie a căsătoriei”, incluzând problema admiterii la Împărtăşanie a catolicilor divorţaţi şi recăsătoriţi. Papa Francisc a adăugat atunci că legislaţia Bisericii privind declararea nulităţii căsătoriei „trebuie de asemenea să fie revizuită, deoarece tribunalele eclesiastice nu sunt suficiente pentru aceasta”. Astfel de probleme, a spus el, ilustrează nevoia generală de iertare în Biserica de astăzi. „Biserica este o Mamă, şi trebuie să meargă pe această cale a milostivirii, şi să găsească o formă de milostivire pentru toţi”, a spus Papa.
Vaticanul a anunţat în 8 octombrie că Sinodul Episcopilor se va întruni într-o sesiune extraordinară în 5-19 octombrie 2014, pentru a discuta „Provocările pastorale pentru familie în contextul evanghelizării”. Anunţul despre Sinod a venit în mijlocul ştirilor privind faptul că Arhidieceza de Freiburg, Germania, a dat noi principii călăuzitoare care fac mai uşoară primirea Împărtăşaniei de către catolicii divorţaţi şi recăsătoriţi. Articolul Arhiepiscopului Muller a fost publicat iniţial într-un ziar german în ziua de 15 iunie. Republicarea lui în ziarul Vaticanului – simultan în cinci limbi – pare a avea intenţia de a tempera aşteptările privind o schimbare, pe care aceste evenimente le-au provocat.
Arhiepiscopul a arătat că „pledoaria pentru admiterea la Sacramente a divorţaţilor recăsătoriţi este făcută din perspectiva milostivirii”, dar a scris că un astfel de argument arată o neînţelegere a Sacramentelor, deoarece „întreaga economie sacramentală este o lucrare a milostivirii divine şi nu poate fi pur şi simplu lăsată la o parte printr-un apel la aceeaşi milostivire”. „Un fals – în mod obiectiv – apel la milostivire atrage de asemenea riscul simplificării imaginii lui Dumnezeu, sugerând că El nu poate face altceva decât să ierte. Misterul lui Dumnezeu include nu doar milostivirea Sa ci şi sfinţenia şi dreptatea Sa. Dacă am lăsa la o parte aceste însuşiri ale lui Dumnezeu şi am refuza să luăm în serios păcatul, în cele din urmă nici nu am putea să mai ducem oamenilor milostivirea lui Dumnezeu”.
Articolul prefectului a mai vorbit şi despre practica Bisericilor Ortodoxe de a permite a doua sau a treia căsătorie chiar dacă prima este validă din punct de vedere sacramental, practică pe care Papa Francisc a menţionat-o fără a o aproba atunci când le-a vorbit reporterilor în luna iulie. „Această practică nu poate fi reconciliată cu voinţa lui Dumnezeu, exprimată clar de cuvintele lui Isus despre indisolubilitatea căsătoriei”, a scris Arhiepiscopul, arătând că se pune astfel un obstacol în calea ecumenismului. „Biserica nu poate răspunde la crescânda neînţelegere a sfinţeniei căsătoriei prin acomodarea pragmatică la ceea ce se presupune că ar fi inevitabil. Evanghelia despre sfinţenia căsătoriei trebuie să fie proclamată cu curaj profetic. Prin adaptarea la spiritul epocii, un profet îşi caută propria lui salvare şi nu mântuirea lumii în Isus Cristos”.
Arhiepiscopul Muller a mai respins şi argumentul că „divorţaţilor recăsătoriţi ar trebui să li se permită să decidă pentru ei înşişi, în conformitate cu conştiinţa lor, dacă să se împărtăşească sau nu”. „Dacă divorţaţii recăsătoriţi sunt convinşi în mod subiectiv în conştiinţa lor că o căsătorie anterioară a fost invalidă, acest lucru trebuie dovedit în mod obiectiv de către tribunalele matrimoniale competente. Căsătoria nu este o simplă problemă privind relaţia a doi oameni cu Dumnezeu, este de asemenea o realitate a Bisericii, un Sacrament, şi nu revine persoanelor individuale implicate să decidă asupra validităţii ei, ci Bisericii, în care persoanele sunt încorporate prin credinţă şi Botez”.
Prefectul a recunoscut faptul că ideile contemporane sociale şi culturale despre căsătorie sunt relevante pentru validitatea unei uniuni sacramentale, în măsura în care influenţează spiritul cu care soţii se căsătoresc. „Mentalitatea de astăzi se opune în mare măsură viziunii creştine privind căsătoria, în ceea ce priveşte indisolubilitatea ei şi deschiderea faţă de copii. Deoarece mulţi creştini sunt influenţaţi de aceasta, căsătoriile din zilele noastre sunt invalide poate mai des decât erau în trecut, deoarece lipseşte intenţia de a se căsători în conformitate cu învăţătura catolică. Aşadar, evaluarea validităţii căsătoriei este importantă şi poate ajuta la rezolvarea problemelor”. Acolo unde nu sunt îndeplinite însă condiţiile pentru declararea nulităţii căsătoriei, a mai scris prefectul, catolicii recăsătoriţi civil pot primi Împărtăşania doar dacă promit să se abţină de la relaţii sexuale, trăind împreună „ca prieteni, ca frate şi soră”.
