Papa în vizită la preşedintele Italiei: preocupări comune şi răspunsuri convergente

15.11.2013, Roma (Catholica) - Ieri dimineaţă, Papa Francisc i-a făcut o vizită preşedintelui Republicii Italiene, Giorgio Napolitano, la Palatul Quirinal, unde a sosit imediat după 11AM, după ce a parcurs centrul Romei cu maşina. La sosire a fost salutat de şeful de stat în curtea palatului, unde a primit onoruri militare şi s-au intonat imnurile celor două state. Preşedintele Napolitano l-a însoţit apoi pe Papă în bibliotecă; membrii guvernului i-au aşteptat în anticameră. Este a treia întâlnire între Sfântul Părinte şi preşedinte: prima a fost la 19 martie, în prima zi a pontificatului; a doua pe 8 iunie, când şeful de stat italian l-a vizitat în Vatican; ieri Pontiful i-a întors vizita.

Sfântul Părinte i-a mulţumit preşedintelui Napolitano pentru numeroasele sale gesturi de atenţie din aceste opt luni de pontificat, pe care le-a descris ca o continuare a celor arătate de Napolitano în cei şapte ani de slujire a Papei Benedict al XVI-lea. Şi-a amintit cu drag de predecesorul său, pomenind vizita din 2008 la Palatul Quirinal, pe care l-a descris ca fiind „casa simbolică a italienilor”. Făcând o vizită „în acest loc prin de simboluri şi istorie, doresc în chip spiritual să bat la uşa fiecărui locuitor al acestei ţări, unde se află şi rădăcinile familiei mele, şi să ofer tuturor cuvântul Evangheliei, vindecător şi mereu nou.”

Pontiful a amintit momente cheie din istoria relaţiilor dintre Italia şi Sfântul Scaun, citând includerea în Constituţie a Pactelor Laterane şi a Înţelegerii privind Revizuirea Concordatului; au trecut aproape 30 de ani de la Concordatul descris de Sfântul Părinte ca fiind „cadrul legislativ de referinţă pentru o dezvoltare senină a relaţiilor dintre stat şi Biserică, un cadru ce reflectă şi sprijină colaborarea de zi cu zi în slujirea persoanei umane, căutându-se binele comun, făcându-se distincţie între rolurile şi sferele lor de acţiune. Sunt multe aspecte în acest sens în care avem preocupări comune şi răspunsurile noastre pot să conveargă. Momentul actual este marcat de criza economică, dificil de depăşit, şi de gravele ei efecte printre care lipsa de locuri de muncă. Trebuie să ne înmulţim eforturile de a alina consecinţele crizei şi de a întări orice semn de refacere.”

În acest context, „principala sarcină a Bisericii este să dea mărturie despre milostivirea lui Dumnezeu şi să încurajeze un răspuns generos de solidaritate, deschis spre un viitor al speranţei; deoarece acolo unde creşte speranţa, creşte şi energia şi angajamentul pentru construirea unei ordine sociale şi civile mai umane şi mai drepte, apar noi posibilităţi pentru o dezvoltare sănătoasă şi sustenabilă”. Sfântul Părinte a amintit de vizitele sale pastorale în Italia, în special pe insula Lampedusa, unde a întâlnit suferinţa celor care, datorită războiului sau sărăciei, sunt împinşi să emigreze, adesea în condiţii disperate. A amintit şi de călătoriile la Cagliari şi Assisi: „şi în aceste locuri am atins cu mâinile mele rănile ce afectează atâţia oameni”.

Înainte să plece din Palatul Quirinal, Papa Francisc s-a întâlnit cu angajaţii de acolo şi cu familiile lor. I-a mulţumit lui Napolitano pentru întâlnire şi la final şi-a exprimat speranţa ca, „sprijinită de rugăciune, Italia să îşi fructifice bogata moştenire civilă şi spirituală, să îşi regăsească creativitatea şi consensul pentru o dezvoltare armonioasă, să promoveze binele comun şi demnitatea fiecărei persoane, să ofere comunităţii internaţionale contribuţia ei de pace şi de dreptate”.