Papa Francisc la finalul Anului Credinţei
27.11.2013, Vatican (Catholica) - Duminică, în solemnitatea lui Cristos Regele Universului, Sfântul Părinte a prezidat Liturghia în Piaţa San Pietro, marcând încheierea Anului Credinţei, inaugurat de Papa Benedict al XVI-lea pe 11 octombrie 2012, la a 50-a aniversare a deschiderii Conciliului Vatican II. Au concelebrat alături de Sfântul Părinte Cardinali, Patriarhi şi Arhiepiscopi Majori ai unor Biserici Catolice Răsăritene (pe care i-a salutat în mod special la începutul predicii), Arhiepiscopi şi Episcopi.
Relicvele Apostolului Petru au fost expuse pe altar, într-o cutie din bronz cu inscripţia „Ex ossibus quae in Arcibasilicae Vaticane Hypogeo inventa Beati Petri Apostoli esse putantur” („Rămăşiţe găsite în hypogeum-ul Bazilicii Vaticane şi despre care se crede că sunt ale Fericitului Apostol Petru”). Înainte de Liturghie s-a făcut o colectă pentru ajutorarea filipinezilor, afectaţi recent de taifunul Haiyan. La predică, Pontiful a explicat că „Isus este centrul creaţiei; şi prin urmare atitudinea cerută credinciosului, dacă vrea să fie credincios, este aceea de a recunoaşte şi de a primi în viaţă această centralitate a lui Isus Cristos, în gânduri, în cuvinte şi în fapte. Şi astfel gândurile noastre vor fi gânduri creştine, gânduri ale lui Cristos. Faptele noastre vor fi fapte creştine, fapte ale lui Cristos, cuvintele noastre vor fi cuvinte creştine, cuvinte ale lui Cristos. În schimb, când se pierde acest centru, pentru că este înlocuit cu altceva, rezultă numai daune, pentru ambientul din jurul nostru şi pentru omul însuşi.”
Pe lângă centrul creaţiei, Isus este şi centrul poporului lui Dumnezeu. „În El noi suntem una, un singur popor; uniţi cu El, împărtăşim un singur drum, un singur destin. Numai în El, în El drept centru, avem identitatea ca popor.” În fine, este şi centrul istoriei omenirii şi centrul istoriei fiecărui om. „Când Isus este în centru, chiar şi momentele cele mai întunecate ale existenţei noastre se luminează şi ne dă speranţă, aşa cum se întâmplă pentru tâlharul cel bun în Evanghelia de astăzi.” Legat de promisiunea făcută de Isus tâlharului cel bun, Sfântul Părinte a spus că „ne dă o mare speranţă: ne spune că harul lui Dumnezeu este mereu mai îmbelşugat decât rugăciunea care l-a cerut. Domnul dăruieşte mereu mai mult, este atât de generos, dăruieşte mereu mai mult decât i se cere: îi ceri să îşi amintească de tine şi te duce în împărăţia Sa! Isus este chiar centrul dorinţelor noastre de bucurie şi de mântuire. Să mergem cu toţii împreună pe acest drum!”
La sfârşitul celebrării, Sfântul Părinte a încredinţat exortaţia apostolică „Evangelii Gaudium” la treizeci şi şase de reprezentanţi ai Poporului lui Dumnezeu, din optsprezece ţări: un Episcop, un preot şi un diacon aleşi dintre cei mai tineri hirotoniţi; persoane consacrate, diferiţi reprezentanţi pentru fiecare eveniment al Anului Credinţei, tineri recent miruiţi, un seminarist şi un novice, o familie, cateheţi, un orb (care a primit de la Papa documentul pe CD, să îl poate asculta), tineri, reprezentanţi ai confraternităţilor, ai mişcărilor, doi artişti şi doi reprezentanţi ai lumii media.
