Arhiepiscopul Baldisseri: Împărtăşania divorţaţilor recăsătoriţi, temă de studiu
01.12.2013, Vatican (Catholica) - „Trebuie adoptată o nouă abordare privitoare la administrarea Sacramentelor divorţaţilor recăsătoriţi”, a declarat Arhiepiscopul Lorenzo Baldisseri, numit de Papa Francisc ca secretar general al Sinodului Episcopilor. Născut în 1940, prelatul are patru decenii de experienţă ca membru al corpurilor diplomatice ale Vaticanului, iar de la sfârşitul lunii septembrie a primit sarcina înnoirii instituţiei Sinodului, care se va întâlni de două ori, în 2014 şi în 2015, pentru a discuta despre familie, pornind de la un chestionar cu 39 de întrebări pe această temă. VaticanInsider a publicat un interviu luat de Andrea Tornielli Arhiepiscopului Baldisseri.
– În „Evangelii gaudium”, Papa Francisc nu menţionează explicit problema administrării Sacramentelor divorţaţilor recăsătoriţi. Dar scrie că Euharistia „nu este premiu pentru cei perfecţi, ci un medicament puternic şi o hrană pentru suflet”. Cum trebuie citite aceste cuvinte?
– Trebuie să fim atenţi la fraza ce urmează imediat după aceasta: „Aceste convingeri au consecinţe pastorale pe care suntem chemaţi să le analizăm cu prudenţă şi cu curaj”. Papa prezintă aceste două elemente împreună. Aceasta înseamnă că astfel de probleme trebuie examinate cu prudenţă şi cu atenţie faţă de doctrina Bisericii. Dar în acelaşi timp doreşte să fie examinate cu curaj, fără temeri, ţinând cont de circumstanţele individuale.
– Deci… se va schimba ceva?
– Magisteriul nu este rigid; el însoţeşte doctrina Bisericii Catolice. Este subiect de studiu continuu şi se aplică după caz. Biserica trebuie să aplice doctrina Bisericii la circumstanţele fiecărui caz analizat. Această abordare nu înseamnă a trage concluzii generale şi reguli pentru fiecare. Trebuie să analizăm fiecare caz separat. Apoi putem dezvolta un nou mod de a privi doctrina. În cele din urmă chiar şi în cazul anulării căsătoriilor (constatarea invalidităţii căsătoriilor – n.r.), tratăm fiecare caz separat. Aceasta înseamnă grijă pastorală; nu înseamnă a stabili cadre generale.
– Ar fi corect să deducem că problema administrării Sacramentelor divorţaţilor recăsătoriţi este deschisă?
– Faptul că a fost inclusă în chestionar înseamnă că va fi analizată şi se doreşte să fie discutată fără tabuuri, altfel nu ar fi fost menţionată. Mie mi se pare evident acest lucru.
– În timpul conferinţei de presă la întoarcerea de la Rio, Papa Francisc a amintit – deşi nu a luat o poziţie pro sau contra – despre practica ortodoxă a binecuvântării celei de-a doua căsătorii, în anumite cazuri…
– Experienţa Bisericii Ortodoxe ar putea să ne fie utilă, nu doar în termeni de sinodalitate şi de colegialitate, ci şi în cazul despre care discutăm acum. Ne poate lumina drumul. Dar nu este acum timpul să discutăm care soluţie este mai bună. Acestea sunt teme care vor fi discutate în Sinod. Am cerut Diecezelor şi parohiilor să contribuie cu informaţii şi idei, care vor fi baza noii abordări şi ne vor ajuta foarte mult. Experienţa altor Biserici, precum a Bisericilor Răsăritene, va fi de asemenea utilă. După cum aţi spus, însuşi Papa a făcut referire la practica ortodoxă.
– Chestionarul trimis este cumva un sondaj?
– Nu, nu este şi e foarte important să subliniem acest fapt. Nu este un sondaj în sensul de astăzi, nici un referendum. Ideea lui a venit din dorinţa de a afla experienţele individuale şi colective, direct de la sursă, pentru a avea şi date statistice, şi reflecţii şi gânduri. În acest fel Episcopii vor avea o imagine clară asupra situaţiei, fără să trebuiască să apeleze la cărţi sau studii sociologice. Chestionarul nostru este mai mult decât un studiu sociologic. Este şi o reflecţie eclezială şi spirituală, iar întrebările sunt deschise…
– Ne puteţi explica cum stau lucrurile cu acest Sinod în două faze, cu două întâlniri în doi ani diferiţi, dar pe aceeaşi temă?
– Este o nouă abordare ce răspunde modului nou al Papei de a acţiona şi răspunde într-un fel dinamicilor Conciliului Vatican II. Papa Francisc doreşte un Sinod dinamic şi permanent, nu o entitate structurală ci o acţiune, o osmoză între centru şi periferie. Şi doreşte să abordeze toate temele, pentru a primi sugestii de la Bisericile locale. Consiliul ordinar al secretariatului general, format din 15 membri, va câştiga importanţă, iar aceasta înseamnă că Papa va putea consulta consiliul permanent asupra aspectelor ţinând de guvernarea Bisericii.
