Ziua Culturii Naţionale, celebrată la Catedrala Sf. Iosif
16.01.2014, Bucureşti (Catholica) - Instituită în 2010 şi celebrată la 15 ianuarie, ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima oară în acest an la Catedrala Sf. Iosif prin două evenimente deosebite: organizarea în premieră a vizitei cu ghid a Catedralei, sub îndrumarea Terezei Sinigalia, cercetător şi doctor în istoria artei şi un concert religios de excepţie, susţinut de maestrul Marcel-Octav Costea, organist şi capelmaistru al Catedralei Sf. Iosif şi soliştii Ansamblului Musica Sacra al aceleaşi Catedrale: sopranele Veronica Anuşca şi Georgiana Simoniv, mezzo-soprana Andreia Petrea, tenorul Nicolae Simonov şi basul Dominic Cristea.
Catedrala Sf. Iosif, monument istoric, artistic şi arhitectural înscris în patrimoniul naţional al României, a fost construită între 1873 şi 1884, ca edificiu religios în care să se oglindească românitatea poporului nostru, într-o vreme în care România îşi pregătea drumul către independenţă. Realizată după planurile arhitectului vienez dr. Friedrich von Schmidt, catedrala a fost inaugurată la 15 februarie 1884. Aşa cum a amintit dna Tereza Sinigalia în timpul vizitei ghidate, la care au participat circa 70 de persoane, pentru construirea Catedralei episcopul Ignazio Paoli (1818-1885) a cutreierat Europa, apelând la generozitatea creştinilor şi obţinând concursul a unor renumiţi arhitecţi, artişti şi meşteri din străinătate şi din ţară.
Lucrările de înfrumuseţare a Catedralei au fost continuate şi de Episcopii următori. Catedrala Sf. Iosif a fost afectată însă de cutremurele din sec. al XX-lea şi de bombardamentele din timpul celui de-al doilea război mondial, astfel încât a fost necesară refacerea picturilor şi a decoraţiunilor interioare (de către echipele pictorilor Toma Lăscoiu şi Petru Ciobănică), precum şi a vitraliilor (Dorin Dănilă – rozasa mare, vitraliile din baptisteriu şi cele de la intrarea laterală; şi soţii Natalia şi Ioan Brodeală – vitraliile din nava centrală şi din prezbiteriu). Sinigalia a explicat, de asemenea, simbolistica altarului central, precum şi a vitraliilor şi a picturilor prezente în Catedrala Sf. Iosif.
Catedrala Sf. Iosif este şi un spaţiu sacru în care muzica a avut mereu un rol deosebit, lăcaşul de cult găzduind timp de mai bine de un secol numeroase evenimente muzicale memorabile, la care şi-au adus concursul artişti de talie internaţională. Orga Wegenstein, construită de „Fraţii Wegenstein”, de la Timişoara, a fost apreciată în toate timpurile ca un instrument extraordinar, una dintre cele mai frumoase orgi din România, şi a atras organişti renumiţi în ţară şi în străinătate. De asemenea, pentru acustica sa de excepţie, în Catedrala Sf. Iosif au concertat de-a lungul anilor cei mai mari artişti lirici, coruri şi orchestre renumite şi au dirijat maeştri de mare valoare. „Nu cred că există artist român care să nu fi cântat măcar o dată în Catedrala Sf. Iosif”, spunea cu ani în urmă maestrul Alexandru Moroşanu.
Pentru a marca această frumoasă contribuţie a Catedralei Sf. Iosif la cultura muzicală a României, maestrul Marcel Costea – orgă şi soliştii Catedralei au oferit miercuri seara un regal muzical, propunând, într-o interpretare de excepţie, lucrări de Déodat de Séverac, Şerban Nichifor, Mihail Jora, Andrei Tănăsescu, Marcel Octav Costea, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Händel şi Felix Mendelssohn-Bartholdy. La concert a asistat şi dl. Andrei Tănăsescu, compozitorul lucrării Cuvine-se cu-adevărat, care la final i-a felicitat pe artişti şi în mod deosebit pe soprana Veronica Anuşca pentru excepţionala interpretare a lucrării sale. (Cristina Grigore pentru ARCB.ro)
