Întâlnirea preşedintelui ucrainean cu reprezentanţii Bisericilor pentru medieri
27.01.2014, Kiev (Catholica) - „Sunt aproape prin rugăciune de Ucraina, în special de cei care şi-au pierdut viaţa în aceste zile şi de familiile lor. Îmi exprim speranţa în realizarea unui dialog constructiv între instituţii şi societatea civilă şi, evitând orice recurs la acţiuni violente, să predomine în inima fiecăruia spiritul de pace şi căutarea binelui comun”, a spus Papa Francisc după rugăciunea Angelus de duminică, 26 ianuarie 2014. Însă în Ucraina nu există încă semnale de încetare a violenţelor, relatează Radio Vatican. În îngrijorătorul scenariu de la Kiev, Bisericile creştine s-au oferit să medieze între guvern şi forţele de opoziţie.
Vineri, 24 ianuarie, preşedintele Viktor Yanukovych s-a întâlnit cu diferiţi exponenţi ai Consiliului Bisericilor şi ai organizaţiilor cu caracter religios din Ucraina. Printre aceştia s-a aflat şi Arhiepiscopul Major de Kiev-Halyc, Preafericirea Sa Sviatoslav Shevchuk. Prelatul greco-catolic şi-a exprimat profunda preocupare faţă de caracteristicile violente asumate de protestele de piaţă începute iniţial în mod paşnic.
În colocviile cu preşedintele Yanukovych, Arhiepiscopul Major de Kiev-Halyc a amintit încă o dată că „Biserica a fost întotdeauna de partea poporului” şi s-a plâns faţă şeful statului privitor la dificultăţile întâmpinate de preoţii care doreau să acorde asistenţă spirituală manifestanţilor. El a subliniat că prezenţa preoţilor printre manifestanţi a fost fundamentală pentru liniştirea spiritelor şi menţinerea unui caracter paşnic al protestelor”. Interpelat de jurnalişti referitor la rezultatul întâlnirii, Arhiepiscopul Shevchuk a spus că faptele vor demonstra adevăratele intenţii ale preşedintelui Yanukovych.
Mons. Paul-André Durocher, preşedintele Conferinţei Episcopale din Canada, unde trăieşte o consistentă comunitate de origine ucraineană, a transmis un mesaj Arhiepiscopului Shevchuk, în care asigură de rugăciune „pentru ca în Ucraina să fie garantate toate drepturile şi libertăţile, în special dreptul la viaţă şi demnitate, la libertatea de conştiinţă şi religie, ca şi dreptul la libertatea de expresie şi autonomia guvernului”.
