Papa Francisc: Iertarea păcatelor nu este rod al eforturilor noastre
21.02.2014, Vatican (Catholica) - Sfântul Părinte a dedicat cateheza de la audienţa generală din miercurea aceasta Sacramentului Spovezii. După ce a făcut turul Pieţii San Pietro într-o maşină deschisă, salutând miile de pelerini, Pontiful a explicat că „iertarea păcatelor noastre nu este ceva ce ne putem da noi. […] Iertarea nu este rod al eforturilor noastre, ci este un cadou, este un dar al Duhului Sfânt, care ne umple de apa de milostivire şi de har care izvorăşte neîncetat din inima deschisă larg a lui Cristos răstignit şi înviat. […] Ne aminteşte că numai dacă ne lăsăm reconciliaţi în Domnul Isus cu Tatăl şi cu fraţii putem să fim cu adevărat în pace.”
Papa Francisc a explicat că celebrarea acestui Sacrament s-a schimbat de-a lungul timpului, de la forma sa publică la forma privată. Dar „acest lucru nu trebuie să ne facă să pierdem matricea eclezială, care constituie contextul vital. De fapt, comunitatea creştină este locul în care se face prezent Duhul, care reînnoieşte inimile în iubirea lui Dumnezeu şi face din toţi fraţii un singur lucru, în Cristos Isus. Iată deci pentru ce nu este suficient a-i cere iertare Domnului în propria minte şi în propria inimă, ci este necesar să mărturisim cu umilinţă şi cu încredere propriile păcate slujitorului Bisericii.”
Episcopul Romei a subliniat că preotul nu îl reprezintă doar pe Dumnezeu, ci toată comunitatea, iar cine vrea să se spovedească doar lui Dumnezeu trebuie să îşi amintească faptul că păcatele sunt comise şi împotriva semenilor şi împotriva Bisericii, de aceea fiind necesar să li se ceară şi lor iertare şi să fim ruşinaţi de ce am făcut. „Şi ruşinea este bună”, a afirmat el. „Ruşinea face bine, pentru că ne face mai umili, iar preotul primeşte cu iubire şi cu duioşie această mărturisire şi în numele lui Dumnezeu iartă. Şi din punct de vedere uman, pentru a se descărca, este bine de vorbit cu fratele şi de spus preotului aceste lucruri, care sunt atât de grele în inima mea. Şi omul simte că se descarcă în faţa lui Dumnezeu, cu privire la Biserică, la fratele lui. Să nu ne fie frică de Spovadă!”
Pontiful a întrebat apoi audienţa când a fost ultima oară la Spovadă, îndemnând puternic să nu se treacă cu vederea peste acest Sacrament. „Dacă a trecut mult timp, nu mai pierde nici o zi, du-te, căci preotul va fi bun. Isus este acolo şi Isus este mai bun decât preoţii, Isus te primeşte, te primeşte cu atâta iubire. Fii curajos şi mergi la Spovadă! […] De fiecare dată când ne spovedim, Dumnezeu ne îmbrăţişează, Dumnezeu face sărbătoare! Să mergem înainte pe acest drum. Dumnezeu să vă binecuvânteze!”
