Patriarhia de Moscova condamnă Biserica Greco-Catolică Ucraineană pentru amestecul în politică
27.03.2014, Moscova (Catholica) - Patriarhia de Moscova a condamnat cu putere Biserica Greco-Catolică din Ucraina pentru „amestecurile” în politică, în actuala criză din ţară. În ceea ce o priveşte, Rusia continuă să acuze Ucraina de „intoleranţă religioasă”, acuză pe care Ucraina o respinge categoric, arătând în schimb că toate confesiunile religioase s-au unit pentru a se opune violenţei şi a-şi exprima sprijinul pentru Europa.
Pentru Mitropolitul Hilarion, şeful Departamentului pentru Relaţii Externe al Patriarhiei de Moscova, atât Sviatoslav Shevchuk, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, cât şi predecesorul său, Lubomyr Husar, au luat „o poziţie foarte clară de la începutul conflictului civil, care a evoluat din păcate într-un conflict armat sângeros”. În viziunea lui, greco-catolicii nu doar au susţinut integrarea în Europa, „ci au şi făcut apel la ţările occidentale să intervină mai decisiv în situaţia din Ucraina”.
Vorbind în cadrul programului de televiziune „Biserica şi lumea”, al canalului de televiziune Russia-24, Mitropolitul Hilarion a mai arătat că „Arhiepiscopul Sviatoslav Shevchuk şi […] Filaret (Denisenko) au mers chiar în Statele Unite […] la Departamentul de Stat şi au cerut intervenţia SUA în problemele Ucrainei”. Excomunicat de Patriarhia de Moscova, Filaret este capul Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia de Kiev, ruptă de Moscova. La începutul lunii februarie 2014, Arhiepiscopul Shevchuk a vorbit înaintea Congresului SUA. Cu acea ocazie, a spus că situaţia din Ucraina depăşeşte politica şi a cerut medierea SUA pentru rezolvarea crizei.
Pentru Mitropolitul Hilarion, în schimb, Biserica Greco-Catolică este un obstacol major în relaţiile dintre Patriarhia de Moscova şi Sfântul Scaun. Ortodocşii, a declarat el, i-au perceput întotdeauna pe greco-catolici – sau uniaţi – într-o lumină foarte negativă, „ca un proiect special al Bisericii Catolice”, deoarece „ei se îmbracă asemenea ortodocşilor, urmează riturile ortodoxe, dar sunt de fapt catolici”, ceea ce le dă lor şi Vaticanului un anumit câmp de acţiune. Atunci când a cerut unui oficial catolic o explicaţie pentru manifestarea de către Biserica Greco-Catolică a sprijinului pentru Biserica Ortodoxă desprinsă de Moscova, singurul răspuns pe care spune că l-a primit a fost: „Nu sunt sub controlul nostru”.
În ceea ce îl priveşte, Arhiepiscopul Shevchuk, care s-a întâlnit recent cu Papa Francisc, deplânge dispariţia de persoane din Ucraina, persoane care au fost „răpite şi torturate” de Berkut, forţele speciale de poliţie ale guvernului preşedintelui Yanukovych înlăturat de la putere. Moscova şi Kievul continuă de asemenea să emită acuze reciproce cu privire la religie. Ministrul ucrainean al culturii a respins acuzaţiile Rusiei de „intoleranţă religioasă” cu privire la presupusele ameninţări şi confiscări de parohii care sunt sub jurisdicţia Patriarhiei de Moscova în Ucraina.
Potrivit Departamentului pentru Probleme Religioase al ministerului, astfel de acţiuni nu au avut loc. Dimpotrivă, în timpul protestelor din Piaţa Maiden, „toate Bisericile, inclusiv Biserica Ortodoxă Ucraineană”, au ieşit să susţină poporul şi să îşi arate sprijinul pentru orientarea pro-europeană în dezvoltarea ţării. De asemenea, Kievul a negat afirmaţiile Patriarhiei de Moscova şi ale guvernului rus că ţara s-ar afla într-un război civil. În schimb, Rusia continuă să se afle sub presiune diplomatică pentru a evita o criză ucraineană mai amplă, după anexarea de către ea a Crimeii. Preşedintele american Barack Obama a fost la Bruxelles pentru o întâlnire cu liderii Uniunii Europene, José Manuel Barroso şi Herman Van Rompuy, pentru a discuta posibilele noi sancţiuni.
