Papa a spovedit, dar nu înainte să se spovedească
29.03.2014, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a rostit vineri după-masa predica la celebrarea penitenţială pe care de altfel a şi prezidat-o în Bazilica San Pietro. Celebrarea a inclus psalmi, lecturi din Sfânta Scriptură şi imnuri, toate în jurul temei pocăinţei şi a milostivirii infinite a lui Dumnezeu. Momentul de ieri a deschis iniţiativa „24 de ore pentru Domnul”, asumată de Dieceza de Roma şi de numeroase Biserici locale de pe tot globul, având ca scop facilitarea primirii Sacramentului Spovezii de către credincioşi, care să devină astfel ambasadori speciali ai milostivirii lui Dumnezeu, invitându-i pe ceilalţi să experimenteze iertarea Domnului în bisericile care au rămas deschise peste noapte.
Pontiful a spovedit mai mulţi credincioşi, dar înainte s-a spovedit el însuşi. La predică a subliniat că în Postul Mare Biserica înnoieşte chemarea la convertire, care „nu este o problemă de luat în considerare o dată pe an, ci este un angajament care durează viaţa întreagă. Cine dintre noi poate să spună că nu este păcătos? Nimeni.” Şi a atins apoi două teme, prima fiind îmbrăcarea în omul cel nou, omul născut prin Botez, „unde primeşte însăşi viaţa lui Dumnezeu […]. Această viaţă nouă ne permite să privim realitatea cu ochi noi, fără a fi distraşi de lucrurile care nu contează şi care nu durează. De aceea, suntem chemaţi să abandonăm comportamentul păcătos şi să ne fixăm privirea pe ceea ce este esenţial.”
A doua temă a predicii a fost despre rămânerea în iubire. „Tatăl nostru nu oboseşte să iubească, iar privirea Sa priveşte fără încetare spre calea de întoarcere acasă, să vadă dacă fiul care l-a părăsit şi s-a pierdut se întoarce cumva. Şi acest Tată nu oboseşte să îşi iubească şi celălalt fiu, care, deşi a rămas mereu în casă cu El, nu ia parte la milostivirea Sa, la compasiunea Sa. Dumnezeu nu este doar izvorul iubirii, ci în Isus Cristos ne cheamă să imităm propriul Său mod de a iubi […]. În măsura în care creştinii trăiesc această iubire, ei devin discipoli credibili ai lui Cristos în lume. Iubirea nu poate să rămână blocată în ea însăşi. Prin însăşi natura ei, iubirea este deschisă, se răspândeşte şi este rodnică, generează mereu o nouă iubire.”
