Orga Domului din Timişoara restaurată pentru Sf. Paşti
16.04.2014, Timişoara (Catholica) - O echipă formată din doi specialişti veniţi din Germania, asistaţi de organiştii timişoreni dr. Walter Kindl, Róbert Bajkai-Fábián şi Denis Moldovan, restaurează vechea orgă din Domul „Sf. Gheorge”, Catedrala romano-catolică din Timişoara. Instrumentul este de fapt cea mai mare orgă existentă azi la Timişoara. Pentru repararea orgii din Dom, Episcopia Romano-Catolică a adus specialişti din Germania, de la firma Reinhard Hüfken, din Halberstadt, o firmă de familie care activează în acest domeniu de 35 de ani.
Într-o primă fază, Reinhard şi Johann Hüfken restaurează doar consola, practic creierul orgii. În acest sens, Johann Hüfken a declarat: „Au fost probleme la clape. Erau tocite şi roase. Aveau joc destul de mare. Tonurile au fost dezacordate, sunetele emise nu erau uniforme. Nu lucrăm decât la partea mecanică, la consola orgii. Acesta reprezintă doar un sfert din întreaga orgă.” Specialiştii se grăbesc să termine lucrarea până la Sfintele Paşti. Este pentru prima dată când cei de la firma Hüfken restaurează o orgă Wegenstein. „Pentru timpurile în care a fost realizată era ceva avangardist. Avea o tehnică avansată. Wegenstein era în pas cu tehnica epocii”, a mai spus Johann Hüfken. Cei doi germani şi organiştii timişoreni ai Domului lucrează acum şi la partea mecanică a orgii din Biserica Romano-Catolică din Timişoara I Cetate, adică de la biserica Sf. Ecaterina.
Firma familiei Hüfken a restaurat orgi în Ungaria, în Rusia (două chiar la Moscova), Polonia şi Germania. Este pentru prima dată când vin în România. Construcţia orgii Wegenstein din Domul din Piaţa Unirii a început în 1907 şi a fost terminată în 1908. Aceasta a înlocuit o orgă din secolul al XVIII-lea, realizată de Johann Hanke, din care, din păcate, ştim că au mai rămas doar patru statuete care făceau parte din ornamentaţia instrumentului, cât şi o parte din balustrada balconului corului. „Modelul orgii actuale din Dom este adus de Leopold Wegenstein de la Paris, din ateliere renumitului constructor de orgi francez Aristide Cavaillé-Coll (1811-1899). Wegenstein a văzut un desen, un plan schiţat pentru Catedrala San Pietro din Roma, plan care însă nu s-a mai realizat. În realitate era mult mai mare decât cel din Dom. Acesta de aici este o miniatură, însă realizat după acel desen”, a declarat profesorul Walter Kindl, unul dintre muzicienii care cântă la orga din catedrala din Piaţa Unirii.
Conform profesorului, orga din Dom este cea mai mare din Timişoara. Are peste 3.000 de tuburi şi 48 de registre. „Fabrica de orgi” din Timişoara a fost întemeiată de Carl Leopold Wegenstein, în anul 1888, în piaţa Iosefin. Mai târziu, atelierul s-a mutat în cartierul Elisabetin, pe locul unde astăzi se află Institutului de Sudură, de pe strada Mihai Viteazul. Atelierul a existat până la naţionalizarea din 1948, ulterior comuniştii demolând şi casa şi atelierele Wegenstein. Aproape toate bisericile romano-catolice timişorene sunt înzestrate cu orgi realizate în atelierele lui Wegenstein. Dar şi alte lăcaşuri de cult – în care muzica de orgă face parte din oficierea slujbei religioase, cum ar fi evanghelic-luteran, reformat, mozaic-neolog – posedă marile instrumente cu tuburi, produse tot de fabrica de orgi Wegenstein. Leopold Wegenstein a realizat şi orga pentru Sinagoga din cartierul timişorean Cetate (centrul oraşului), cât şi pentru cea din Fabric.
După trecerea Banatului la România în 1919, firma s-a numit „L.Wegenstein şi Fiii”. În 1937, afacerea a fost preluată de la Leopold Wegenstein de către fiii săi. Cea mai renumită orgă Wegenstein din Timişoara – la care se efectuează în prezent lucrări de restaurare, în paralel, cu cea a Domului – se află în biserica Sf. Ecaterina din Timişoara I. Cetate. Aceasta a fost distinsă cu premiul cel mare la expoziţia mondială Millenium de la Budapesta în 1896. Se spune că însuşi împăratul Franz Joseph vizitând expoziţia a putut asculta acorduri muzicale interpretate la această orgă. Leopold Wegenstein a construit peste 200 de orgi, marea lor majoritate pentru bisericile din Banat, dar şi din întreg spaţiul central-european. Şi orga catedralei Sf. Iosif din Bucureşti este tot o orgă Wegenstein. (text: Ştefan Both & Claudiu Călin; foto: Ştefan Both)
Imagini
