Papa Francisc: Paştile ne invită să ne întoarcem la prima noastră întâlnire cu Isus

20.04.2014, Vatican (Catholica) - În predica sa la Vigilia Pascală, Papa Francisc i-a încurajat pe cei prezenţi să îşi amintească momentul în care au simţit pentru prima oară iubirea lui Dumnezeu, spunând că învierea lui Isus este un timp pentru a retrăi această experienţă. „A mă întoarce în Galileea înseamnă a preţui în inima mea amintirea vie a acelei chemări, când Isus a trecut pe drumul meu, m-a privit cu milostivire şi mi-a cerut să-l urmez”, a spus Pontiful în cadrul Vigiliei din seara zilei de 19 aprilie 2014, celebrată în fiecare an în noaptea dinaintea Paştilor în amintirea învierii lui Isus. „Înseamnă a retrăi amintirea acelui moment în care ochii Lui au întâlnit ochii mei, momentul în care m-a făcut să înţeleg că mă iubeşte”.

La începutul reflecţiei sale, Papa Francisc a relatat evenimentele din Evanghelie, amintind că atunci când femeile au venit la mormânt şi l-au găsit gol, un înger le-a spus să meargă în Galileea, şi ele au alergat să le spună discipolilor ce au văzut. Pontiful a adăugat că pe drum ele s-au întâlnit cu Isus, care le-a spus: „Nu vă temeţi! Mergeţi şi daţi de ştire fraţilor mei să meargă în Galileea şi acolo mă vor vedea”. Arătând că „discipolii se risipiseră; credinţa lor fusese puternic zdruncinată, totul părea sfârşit, toate certitudinile lor se prăbuşiseră şi speranţele lor muriseră” după moartea lui Isus, Papa a explicat că mesajul femeilor, „oricât de incredibil era, a venit la ei ca o rază de lumină în întuneric”.

După mărturia femeilor, „vestea s-a răspândit: Isus a înviat precum a spus”. Pontiful a atras atenţia asupra poruncii lui Isus ca discipolii să se întoarcă în Galileea. „Galileea este locul în care au fost chemaţi prima dată, în care a început totul!… Isus umbla pe malul lacului când pescarii erau în bărci cu pânzele lor. I-a chemat şi ei au lăsat totul şi l-au urmat”. A se întoarce în Galileea, a continuat Pontiful, „înseamnă a reciti totul la lumina crucii şi a victoriei sale. A reciti totul – predicarea lui Isus, minunile Sale, noua comunitate, entuziasmul şi căderile, chiar şi trădarea – a reciti totul începând de la final, care este un nou început, de la acest act suprem de iubire”.

Pentru fiecare dintre noi, există de asemenea „o ‘Galilee’ la începutul călătoriei noastre cu Isus”, a continuat Papa, „această reîntoarcere fiind o frumoasă redescoperire a Botezului nostru, care ne ajută să ne luăm o nouă forţă din izvorul credinţei noastre”. Întoarcerea în Galileea „înseamnă mai presus de toate întoarcerea la acea lumină strălucitoare cu care m-a atins harul lui Dumnezeu la începutul călătoriei. De la acea flacără pot să aprind un foc pentru astăzi şi pentru fiecare zi, şi să le duc căldură şi lumină fraţilor şi surorilor mele… Acea flacără aprinde o bucurie smerită, o bucurie pe care necazul şi durerea nu o pot alunga, o bucurie bună, blândă.”

Pontiful a explicat apoi că există şi „o ‘Galilee’ existenţială” în viaţa fiecărui creştin după Botez, care este „experienţa unei întâlniri personale cu Isus Cristos care m-a chemat să îl urmez şi să particip la misiunea Lui”. Sfântul Părinte i-a încurajat pe cei din audienţă să se întrebe: „Care este Galileea mea? Unde este Galileea mea? S-a îndepărtat sau mi-o amintesc? Am uitat-o? Am rătăcit cumva pe drumuri şi cărări care m-au făcut să o uit?” „Doamne”, s-a rugat el, „ajută-mă: spune-mi care este Galileea mea; pentru că ştii că vreau să mă întorc acolo ca să te întâlnesc şi să mă las îmbrăţişat de milostivirea Ta.

Subliniind că lectura evanghelică de Paşti este „foarte clară”, Papa a spus că „trebuie să ne întoarcem acolo, să îl vedem pe Isus înviat şi să devenim martori ai învierii Lui. Aceasta nu înseamnă a merge înapoi în timp; nu este un fel de nostalgie”, a clarificat Pontiful, ci mai degrabă „este întoarcerea la prima noastră iubire, pentru a primi focul pe care Isus l-a aprins în lume şi pentru a duce acel foc tuturor oamenilor, până la capătul pământului”.