Cardinalul Bergoglio despre mărturia în rugăciune a Papei Ioan Paul al II-lea

29.04.2014, Vatican (Catholica) - După moartea Papei Ioan Paul al II-lea, Arhiepiscopul de atunci de Buenos Aires, Jorge Mario Bergoglio, a consemnat în scris, pentru revista italiană 30 Giorni – numărul dedicat morţii Pontifului, din aprilie 2005 – una dintre amintirile sale legate de Papa Ioan Paul al II-lea. „Era în 1985, dacă îmi aduc bine aminte. Într-o seară am participat la recitarea Rozariului, condusă de Sfântul Părinte. El era în faţă, îngenuncheat. Era adunat un grup mare; Sfântul Părinte era cu spatele la mine; am intrat tot mai profund în rugăciune. Nu eram singur: mă rugam în mijlocul Poporului lui Dumnezeu şi eu şi toţi cei prezenţi acolo aparţineam acestui grup, condus de Păstorul nostru.”

„Pe la jumătatea rugăciunii mi-a atras atenţia Papa: pietatea şi devoţiunea sa erau o mărturie. Timpul a dispărut şi am început să îmi imaginez tânărul preot, seminaristul, poetul, muncitorul, copilul din Wadowice… în aceeaşi poziţie în care stătea chiar în acel moment, rugându-se o ‘Bucură-te, Marie’ după alta. Mărturia lui m-a impresionat. Am simţit că acel om care fusese ales să conducă Biserica mergea pe un drum care conducea la Maica lui cerească, un drum pe care l-a început ca şi copil. Şi am înţeles cât de bogate în semnificaţii au fost cuvintele Fecioarei de Guadalupe către Sf. Juan Diego: ‘Nu te teme, nu sunt oare aici cu tine eu, care sunt Mama ta?’ Am simţit prezenţa Mariei în viaţa Papei. Această mărturie nu a încetat niciodată. De atunci încoace recit toate misterele Rozariului în fiecare zi.”