Simpozion la Roman dedicat Episcopului Anton Durcovici
16.05.2014, Roman (Catholica) - Miercuri, 14 mai 2014, în apropierea beatificării Episcopului Anton Durcovici, la Institutul Teologic Franciscan din Roman s-a desfăşurat simpozionul intitulat: „Credinţa noastră este viaţa noastră (Card. Iuliu Hossu)”. Acest simpozion a evocat imaginea înaintaşilor care au suferit pentru credinţa lor: Episcopul martir Anton Durcovici, Slujitoarea lui Dumnezeu Veronica Antal şi pr. Martin Benedict. Simpozionul a fost organizat de Facultatea de Teologie Pastorală în colaborare cu Facultatea de Filosofie I. Duns Scotus, Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Academia Petru Tocănel şi Liceul Teologic Franciscan din Roman, aflăm de pe OFMConv.ro.
Moderatorul acestui simpozion a fost pr. prof. univ. dr. Maximilian Pal, decanul Facultăţii de Teologie Pastorală, care a transmis mesajul pr. provincial Emilian Cătălin. A urmat mesajul Episcopului de Iaşi, Mons. Petru Gherghel, transmis de către pr. drd. Isidor Iacovici: „Vă felicit pe toţi pentru această binecuvântată iniţiativă cu care doriţi să întâmpinaţi marea sărbătoare, din ziua din sâmbătă, 17 mai, a declarării de fericit a Episcopului martir Anton Durcovici, păstorul nostru ce ne-a iubit până la moarte, asemenea lui Cristos marele păstor al sufletelor noastre. Vă salut cu bucurie pe toţi şi pe fiecare în parte şi doresc ca această întâlnire de suflet să facă să crească în toţi convingerea că numai acel popor este fericit care îl are pe Dumnezeu ca singurul Domn… Suntem fericiţi că mulţi alţi din poporul nostru, Episcopi, preoţi, persoane consacrate, laici au vrut să spună prin viaţa şi mărturia lor: ‘credinţa noastră este viaţa noastră’.”
A urmat conferinţa: «”Linee di procedura per l’introduzione di una causa di beatificazione” (Modalităţile de procedură pentru introducerea unei cauze de beatificare), susţinută de către av. dr. Carlo Fusco. Pr. drd. Alois Moraru a prezentat conferinţa: „Episcopul Anton Durcovici, de la leagăn până la mormânt”, în care s-a folosit de documente, fotografii, broşuri biografice, cărţi ce s-au scris despre martiriul Episcopului Anton Durcovici, pentru a crea cadrul istoric de la leagăn până la mormânt. Următoarea conferinţă, intitulată „Episcopul martir Anton Durcovici – martor al lui Isus Cristos”, a fost susţinută de către pr. drd. Isidor Iacovici, care a prezentat motivele pentru care Episcopul Durcovici trebuie să fie declarat sfânt.
Ideea beatificării Episcopului Anton a aparţinut foştilor studenţi deveniţi preoţi şi care activau în Germania sau în alte locuri din lume. Aceştia au început să adune mărturii, documente, pe care le-au înmânat Episcopului de Viena, pentru că în România în anii ’80 nu se putea vorbi de aşa ceva. Primele documente au fost adunate de Mons. Florian Müller, care a lăsat prima biografie despre Durcovici. După ce a căzut Cortina de Fier, documentele au fost prezentate Episcopului de Iaşi Petru Gherghel, care este actorul cauzei. Primul postulator în faza romană a fost Mons. Anton Lucaci, cercetarea fiind continuată de pr. Isidor Iacovici. Părintele a subliniat faptul că în viaţa Episcopului Anton Durcovici există o legătură strânsă între iubire şi sacrificiu. Marea iubire pentru Cristos l-a ajutat pe Episcop să suporte Calvarul suferinţelor până la sfârşit. Prin exemplu său, a dovedit că Evanghelia poate fi trăită, mărturisită de către toţi oamenii din toate timpurile.
În a doua parte a simpozionul a fost prezentată conferinţa: „Slujitoarea lui Dumnezeu Veronica Antal, martira curăţiei”, susţinută de pr. conf. univ. dr. Damian Gheorghe Pătraşcu. Pr. Pătraşcu este postulatorul acestei cauze şi cel care a strâns documente, mărturii care atestă virtuţile şi faima de sfinţenie a Veronicăi Antal. Ultima conferinţă a fost susţinută de către pr. dr. Eusebio Bejan, având ca temă: „Martin Benedict sub vremi”, ilustrând viaţa lui Martin Benedict, frate minor conventual, preot şi medic exemplu de mare credinţă şi rugăciune. La încheierea simpozionului, pr. Maximilian Pal a făcut o analiză de ansamblu a tuturor temelor susţinute şi a concluzionat că în alegerile noastre trebuie să avem curaj în căutarea adevărului, curaj în a înainta în sfinţenie, chiar dacă acest lucru presupune martiriul. Numărul martirilor este mare şi exemplul lor rămâne pentru totdeauna.
